De la lămpaş, la Cotroceni. Miron Cozma vrea să candideze la cea mai înaltă demnitate în stat

Miron Cozma
Miron Cozma (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Miron Cozma, fostul lider al minierilor care în vara lui 1990 aruncau ţara în violenţă şi haos, vrea să fie preşedintele României. Miron Cozma a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale de la finalul acestui an, adunând până în prezent 123.000 de semnături, relatează stiripesurse.ro.

Reamintim că în aprilie a.c. Miron Cozma a lansat strângerea de semnături, anunţând pe Facebook că îşi propune să salveze acest "popor sfânt" "de politicienii corupţi" şi să-i aducă pe românii plecaţi din ţară înapoi acasă.

Dincolo de declaraţii, Miron Cozma a intrat în istorie drept liderul minerilor care, în iunie 1990, chemaţi de Ion Iliescu, au venit în Capitală pentru a-i rupe în bătaie pe greviştii foamei din Piaţa Universităţii. În acele zile de teroare au fost zdrobiţi în bătaie numeroşi cetăţeni doar pentru că purtau barbă sau aveau aer de intelectuali. Despre acel eveniment s-a spus că a fost orchestrat pentru a înăbuşi orice urmă de împotrivire faţă de instaurarea puterii FSN şi pentru a le da o lecţie dură tuturor celor ce aveau de gând să conteste noul regim. De altfel, după mineriadă, mulţi români au părăsit ţara, dezamăgiţi de faptul că Revoluţia a fost furată şi că lupta anticomunism a fost înecată în sânge, cu sprijinul unei părţi a cetăţenilor români.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne