De ce viespilor nu le convine să mintă

Dacă pentru cei puternici avantajul onestităţii este evident, ce-i face în schimb pe indivizii slabi să mintă, să pretindă că sunt adversari mult mai periculoşi decât sunt în realitate?

Un studiu recent publicat în Proceedings of the National Academy of Science, relatează că în cazul viespilor Polistes dominula, factorul de descurajare are un rol mare din punct de vedere social şi fiziologic pentru cei care produc semnale inexacte. Un eufemism, pentru a spune că indivizii descoperiţi că trişează în timpul unei lupte, sunt bătuţi cu violenţă extremă de către adversarii lor.

În cadrul studiului, echipa de cercetători condusă de biologul Elizabeth Tibbetts, de la Universitatea din Michigan, a folosit o caracteristică specială a acestor insecte: forma petelor negre prezente pe faţa lor este, de fapt, un fel de sistem de comunicare care permite să se înţeleagă dintr-o privire cât este de periculoasă o femelă în luptă. Cu cât petele sunt mai neregulate, cu atât sunt mai de temut. Şi, la o specie în care reginele vor concura în dueluri aprige pentru a câştiga cele mai bune cuiburi, acestea sunt informaţii importante, care pot evita luptele inutile şi costisitoare pentru învingători şi învinşi.

Prin urmare, cercetătorii au decis să oblige reginele să înşele, pentru a vedea cum ar reacţiona alte exemplare. Pentru a face acest lucru, au colectat un anumit număr şi la aproximativ jumătate dintre acestea le-au schimbat cu măiestrie faţa pentru a le face să apară mai periculoase decât erau în realitate. Puse în perechi, o regină "modificată" cu una naturală, cercetătorii le-au lăsat să se lupte pentru aproximativ două ore, înregistrând toate loviturile fiecăreia dintre ele.

Analizând rezultatele luptei şi comparându-le cu cele în care perechile de viespi nu au primit modificări ale petelor faciale care să inducă în eroare, cercetătorii au demonstrat că reginele "false" sunt atacate cu mult mai multă ferocitate decât în mod normal, de adversarii lor. O lecţie dură, care determină efecte pe termen lung şi din punct de vedere fiziologic. Tratamentul violent la care sunt supuse reginele necinstite fac să le scadă producţia de hormoni Juvenile hormones (JH), o substanţă cu funcţii similare cu androgenii umani şi ale căror niveluri sunt legate de dominare, agresivitate şi fertilitate. Pentru reginele care dau lecţia, în schimb, efectul este opus, se notează o creştere a hormonului JH în corpurile lor.

"Lucrul interesant la viespile Polistes dominula este că lipsa onestităţii influenţează atât fiziologia celor care mint cât şi a indivizilor cu care interacţionează - a spus Tibbets - şi descoperirea a fost o adevărată surpriză". Aceste modificări fiziologice, explică cercetătorul, ar putea avea consecinţe importante asupra dezvoltării viitoare a tinerelor regine, scăzându-le şansele să se reproducă, odată ce au fost prinse cu înşelăciunea. Astfel, a minţi s-a dovedit a fi o strategie extrem de periculoasă pentru aceste insecte.