Daniel Funeriu: O mână nevăzută face să nu putem scăpa de "lighioanele pesediste şi tăriceniste". A cui e mâna?
Daniel Funeriu, fostul ministru al Educaţiei (www.gov.ro)
În România, politicienii pro-occidentali dispar din cercurile puterii centrale şi, la rândul ei, presa pro-occident dispare şi ea încetul cu încetul. În schimb, "lighioanele pesediste şi tăriceniste" cad în picioare orice ar fi, primesc mereu un post cald iar dacă sunt prinşi cu mâţa în sac nu suportă consecinţe, remarcă fostul ministru Daniel Funeriu.
Aceşti politicieni "pereni", "lighioanele" au în comun comportamente tipice “democraţiilor” asiatice iar explicaţia faptului că aceştia sunt nelipsiţi de pe prima scenă politică este simplă: prin mii de fire nevăzute, milimetru cu milimetru, tabăra pro-asiatică e susţinută de sponsorii lor nevăzuţi, cealaltă e lăsată de izbelişte pentru că... democraţie, explică Funeriu.
Redăm integral postarea fostului ministru:
"Da, democraţiile occidentale au cam deraiat în ultimii 20 de ani de la ceea ce eu numesc “o cale rezonabilă”. Nu are rost să detaliez, am scris-o clar în “Disecţia epocii care apune”. Consecinţele le vedem azi: din decembrie până acum au reacţionat de parcă ar fi fost anesteziate în faţa iminenţei crizei. Mulţi, exasperaţi de asta, vor să vadă statele noastre, obişnuite cu firescul democraţiei, mai “cu muşchi”.
Înainte de a începe în săptămânile care urmează să vă spun cum văd eu reconstrucţia sistemică a democraţiilor noastre, ţin să vă atrag atenţia asupra unui alt fenomen, în care marile puteri occidentale au eşuat şi, din pricina ataşamentului lor la principiile democraţiei au pierdut (pe moment) în faţa celor care nu dau doi bani pe aceasta: China şi Rusia.
Priviţi politicienii pereni din România: lighioanele pesediste şi tăriceniste care orice ar fi cad în picioare, prind la fiecare tură măcar un post de senator sau deputat, când nu e vorba de deputat european sau comisar. Tăriceni, Creţi, Ponţi, Pleşoieni, Iancu, Solomoni şi zeci de alţii, mai puţin vizibili dar care, când trebuie ridicată mâna în Parlament pentru slăbirea statului, răspund prezent. Iar când sunt prinşi cu mâna în sac, ca prin minune scapă şi de justiţie. Ironic, singurul care “şi-a luat-o” a fost Năstase care, culmea, a semnat intrarea în NATO. Coincidenţă? Tot ce se poate, omul a băgat mâna, dar deh... Ce au ei în comun? Simplu: comportamente tipice “democraţiilor” asiatice. O mână nevăzută face că de ei, ca de râie, nu ne putem scăpa.
Ce se întâmplă în cealaltă tabără, radical pro-occidentală, populată cu oameni de o calitate umană şi profesională fără termeni de comparaţie cu lighioanele pesediste? Simplu: dispar din cercurile puterii centrale. Oameni ca Baconschi (a semnat scutul de la Deveselu, oameni buni!), Diaconescu, Fota, şi, în general, toţi cei pentru care drumul occidental e singurul drum, îşi văd cu succes de viaţa lor, dar nu au nicio influenţă asupra viitorului României. Mai priviţi cum, ca prin minune, presa pro-occident dispare încetul cu încetul, cealaltă stă, bine-mersi, cu burta la soare.
De ce se întâmplă asta? Simplu: pentru că prin mii de fire nevăzute, milimetru cu milimetru, tabăra pro-asiatică e susţinută de sponsorii lor nevăzuţi, cealaltă e lăsată de izbelişte* pentru că... democraţie. Iar asta nu ţine cont de partidul în care sunt acei oameni. Se evaluează “la bucată”, nu la pachet.
În lunile care urmează fenomenul se va amplifica. Eu văd deja semnele: în presa aservită intereselor pro-asiatice au început să fie demolaţi, profilactic, toţi care iau poziţii radicale anti-China şi anti-Rusia. Asta petru ca nu cumva ei să mai prindă o bucată de putere, fie şi un amărât de post de parlamentar. Urmăriţi cu titlu de exemplu, ce i se va întâmpla în presă unui deputat tânăr, Pavel Popescu, căruia nu i se poate reproşa decât elanul său tineresc. Şi, desigur, faptul că a luat poziţii radicale împotriva Huawei şi a Chinei (sunt convins că reptilele nemuritoare din Parlament îşi spuneau în bărbie “ce naiv e copilul ăsta” şi aşteaptă, tacticoase, să vadă cum va fi devorat.
E soluţia ca democraţiile noastre, pentru a fi mai puternice şi eficiente, să pună în stand-by principiile? Nu. Dar e momentul unei abordări deştepte în relaţiile cu China şi Rusia. Despre care... în lunile care urmează."
