Curtea Constituţională a Moldovei: Cetăţenii simpli identifică multe legi ce contravin Constituţiei
Începând cu luna februarie a anului 2016 tot mai mulţi moldoveni părţi în procese de judecată, se adresează Curţii Constituţionale pentru verificarea corespunderii legilor cu Constituţia, iar majoritatea sesizărilor sunt admise.
Magistraţii de la Curtea onstituţională a Moldovei (constcourt.md)
Declanşarea mecanismului de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a fost posibilă în Republica Moldova după adoptarea Hotărârii Curţii Constituţionale a Moldovei (CCM) nr. 2 din 9 februarie 2016, prin care Curtea a stabilit că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată de către orice parte în proces, de către reprezentantul acesteia, precum şi de către instanţa de judecată din oficiu.
Preşedintele CCM, Alexandru Tănase susţine că, la 3 noiembrie, a fost înregistrată cea de-a 100 excepţie de neconstituţionalitate din acest an. Pentru comparaţie, începând cu anul 1995 şi până la 9 februarie 2016, pe parcursul a 20 de ani, au fost ridicate doar 60 de excepţii de neconstituţionalitate şi doar în perioada 9 februarie 2016 - 3 noiembrie 2016, în doar 9 luni de zile au fost depuse 100 de sesizări privind excepţiile de neconstituţionalitate.
Datele statistice arată că CCM a examinat în fond 25 de sesizări, iar în 19 cazuri norma contestată a fost declarată neconstituţională. Din numărul total de sesizări, în 2 cazuri excepţia a fost ridicată de către judecători din oficiu, un judecător din cadrul Judecătoriei Botanica şi un judecător din cadrul Curţii de Apel Cahul, iar în ambele cazuri norma contestată a fost declarată neconstituţională.
În celelalte 98 de sesizări excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de către avocaţi sau nemijlocit de către părţile în proces.
Menţionăm că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o procedură de iniţiere de către instanţele ordinare de judecată, la iniţiativa părţilor sau din oficiu, a controlului conformităţii unei legi sau a unui alt act normativ, cu normele constituţionale. Ea reflectă existenţa raportului triunghiular între partea aflată în proces, instanţa de judecată, în faţa căreia se invocă neconstituţionalitatea, şi Curtea Constituţională, chemată să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit legislaţiei în vigoare, cetăţenii simpli nu se pot adresa direct la CCM, ci doar anumite autorităţi publice şi categorii de persoane. Totuşi, cetăţenii simpli beneficiază de verificarea corespunderii legilor cu Constituţia. Astfel, partea aflată în procesul de judecată, avocatul acesteia sau judecătorul se pot adresa Curţii cu privire la o lege care are legătură cu acel dosar şi care ar încălca Constituţia.
Prevederile legilor care sunt declarate contrare Constituţiei devin nule, iar hotărârea CCM are putere de lege, pentru viitor. Cetăţenii veniţi în faţa Curţii atunci când au un proces în instanţa de judecată - excepţie de neconstituţionalitate - primesc interpretarea actului atacat, nu şi rezolvarea directă a cauzei. Instanţa de judecată se pronunţă în baza hotărârii CCM.
Potrivit Constituţiei, CCM se pronunţă doar asupra legilor şi altor acte normative, nu şi asupra fondului cauzelor concrete. Totuşi, în cazul în care instanţa concluzionează că o anumită lege, hotărâre de Guvern sau alt act normativ încalcă Constituţia, Guvernul este obligat ca în maxim 3 luni să vină în Parlament cu schimbările necesare care decurg din hotărârea Curţii. Iar instanţele de judecată soluţionează cauzele direct în baza celor declarate de CCM.
