Cupolă de lavă uriaşă descoperită în interiorul unui vulcan japonez ar putea elibera peste 40 km cubi de magmă
O cupolă de rocă topită, descoperită în interiorul unei structuri subacvatice nipone, ar putea declanşa o erupţie gigantică, aşa cum a fost acum 7.300 de ani.
(Getty Images)
Una dintre cele mai mari cupole de lavă din lume a fost descoperită într-un vulcan subacvatic situat în sudul Japoniei, sugerând că sub el ar putea exista o comasare enormă de magmă.
Structura, a cărei mărime pare să crească, s-a format după erupţia Akahoya, care s-a produs în acelaşi loc acum 7.300 de ani, lăsând în urma sa o gaură numită Căldarea Kikai.
Se crede că acea erupţie ar fi distrus antica cultură Jomon care exista pe insula niponă sudică Kyushu la acea vreme.
Erupţiile gigantice sunt evenimente rare dar devastatoare, care au impact global din cauza cenuşii vulcanice şi a substanţelor chimice care eclipsează Soarele, declanşând astfel o aşa-zisă “iarnă vulcanică”.
Cercetătorii care au făcut descoperirea au declarat că există o şansă mică ca o erupţie gigantică să aibă loc din nou în acelaşi loc, eliberând peste 16 km cubi de magmă într-o singură explozie.
Deşi probabilitatea este redusă, pagubele care ar putea fi cauzate de o astfel de erupţie îi determină pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă cât mai repede circumstanţele necesare producerii unui asemenea eveniment.
“Deşi probabilitatea unei erupţii gigantice a căldării care să lovească arhipelagul japonez este de 1% în următorii 100 de ani, se estimează că numărul victimelor ar putea ajunge la 100 de milioane în cel mai rău scenariu”, a declarat profesorul Yoshiyuki Tatsumi, directorul Centrului Kobe de Explorare a Fundului Oceanic şi un specialist în magmă, într-un interviu cu publicaţia The Mainichi.
În cadrul a trei misiuni desfăşurate în 2017, profesorul Tatsumi şi echipa sa au explorat fundul Căldării Kikai. O căldare este un crater care se formează atunci când un vulcan se prăbuşeşte după o erupţie.
Astfel, oamenii de ştiinţă au identificat cupola de lavă, care are o înălţime de 600 de metri deasupra fundului mării, formându-se de pe fundul căldării.
Rezultatele acestei cercetări au fost publicate în jurnalul Scientific Reports.
