Cum va funcţiona votul prin corespondenţă
MAE face apel la românii din străinătate să aleagă votul prin corespondenţă şi să se înscrie în Registrul Electoral pentru Străinătate. Astfel, la 100 de alegători înscrişi se înfiinţează secţii de votare noi, iar secţiile de pe lângă ambasade şi consulate nu ar mai fi aglomerate. Societatea civilă a ridicat însă câteva probleme privind votul prin corespondenţă.
Stampila de vot pentru alegeri (youtube.com)
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a subliniat astăzi în cadrul mesei rotunde ”Anticiparea provocărilor de organizare pentru gestionarea procesului electoral în vederea alegerilor parlamentare din 2016. Oportunitatea sistemului de vot prin corespondenţă”, importanţa informării românilor din străinătate în legătură cu noile modalităţi de vot.
Şi Sorin Moise, secretar general la MAE, a susţinut că românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie informaţi, ca să cunoască prevederile legale pentru alegerile parlamentare de anul acesta. El a arătat că noul cadru normativ prevede că vor funcţiona secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare şi instituţiile culturale, dar vor fi înfiinţate şi secţii de votare la solicitarea a cel puţin 100 de alegători în diferite localităţi. În primele se va vota pe liste suplimentare, în timp ce în al doilea caz va fi vorba despre liste permanente, doar cei care se înregistrează în Registrul electoral pentru străinătate, putând vota pe acestea.
Moise a lăsat să se înţeleagă că dacă românii nu vor fi convinşi prin campania de informare dusă de MAE să se înscrie în număr mare în Registrul Electoral pentru străinătate, la alegeri vor fi din nou probleme pentru că secţiile de vot la Ambasade şi Consulate ”sunt într-un număr limitat fizic”.
Pe de altă parte, el a făcut referire la Corpul experţilor electorali pentru străinătate, ”care n-a existat până acum, dar va exista de acum înainte”, şi care este o evidenţă permanentă a persoanelor care pot deveni preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi străinătate sau locţiitori ai acestora, înfiinţată, gestionată şi actualizată de AEP, în conformitate cu Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. În condiţia înregistrării românilor din străinătate în Registrul electoral, este nevoie de oameni care să fie dornici să fie membri ai Birourilor electorale. ”Cetăţenii români din străinătate trebuie atraşi să participe în mod nemijlocit la procesul electoral, pentru că avem nevoie de personal deoarece vor fi multe secţii de votare în străinătate, iar partidele politice nu desemnează membri pentru constituirea acestor birouri electorale”, a explicat secretarul general al MAE.
La rândul său, Dan Vlaicu, vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a arătat că ”alegătorii trebuie să se înregistreze începând cu 1 aprilie în Registrul Electoral bifând una din cele două opţiuni, vot prin corespondenţă sau la secţia de votare. Dacă nu se înscriu în registrul electoral, rămâne doar varianta riscantă a votului la Consulat sau la Ambasadă”.
Îngrijorările societăţii civile
Din partea societăţii civile, sociologul Mircea Kivu, reprezentantul Grupului pentru Democraţie Participativă, a susţinut că perioada în care o persoană trebuie să se înscrie pentru a putea vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare este prea scurtă, ”având în vedere că se încheie la sfârşitul lunii august. Studenţii români din străinătate nu primesc documente de reşedinţă, decât după ce găsesc cazare, adică după sfârşitul lunii septembrie.
De asemenea Kivu a ridicat problema securităţii votului prin corespondenţă, arătând că dacă buletinul de vot este redactat greşit sau plicul este deteriorat, alegătorul nu are niciun control asupra votului său, odată ce a semnat pentru primirea plicului. În opinia sa, ar trebui ca acesta să poată urmări traseul plicului pe baza codului de bare şi să poată vedea pe Internet dacă plicul a ajuns la destinaţie. Altfel, alegătorul nu va putea să voteze la secţia de votare de pe lângă ambasadă sau oficiul consular.
Ca urmare, Kivu i-a îndemnat pe românii din străinătate să se înregistreze în Registrul Electoral şi să ceară secţii de votare în localităţile lor, deoarece în opinia sa ”votul prin corespondenţă este nesigur”.
În replică, Marian Muhuleţ, responsabil pentru comunicare la AEP, a arătat că odată cu primirea plicurilor de către votant prin poştă se consideră că acesta a intrat în procedura de votare şi a optat pentru votul prin corespondenţă şi ca urmare, potrivit legii, nu mai are dreptul să voteze în secţie de votare. ”Este un risc pe care fiecare trebuie să şi-l asume dacă vrea să voteze de acasă”, a mai spus el.
