Cum se fură din banii publici şi ce se va schimba în sistemul de achiziţii publice

"Spargerea" contractelor mari în contracte mai mici care să poată fi încredinţate netransparent, publicarea cu întârziere a anunţurilor de atribuire, negocierile fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sunt metodele folosite în mod curent de cei ce se înfruptă din banul public.
(Captură Foto)

Deşi achiziţiile pe bani publici ar trebui să fie cât se poate de transparente, cei ce au "comportamente neconforme", cu alte cuvinte, cei ce se îmbogăţesc din banii statului, au găsit anumite metode de a frauda, a explicat Bogdan Puşcaş - preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, într-un interviu acordat Mediafax.

"Există anumite modele în zona comunicării. Fiindcă marea spaimă a celor care au comportamente neconforme este legată de comunicare. Vedem că anunţul de atribuire a unui contract, care ar trebui să fie un fel de buletin informativ la finalul procedurii - prin care să ştim cine a câştigat, cu ce preţ, câţi competitori au fost etc. - se publică cu întârziere sau, de multe ori, nu se publică deloc, pentru a nu fi transparentă atribuirea. Sau, sunt autorităţi contractante care divizează un contract mai mare în mai multe contracte mici, pentru a eluda procedurile transparente şi pentru a atribui contractele prin diverse proceduri speciale, care sunt mai puţin transparente. Pe de altă parte, acea negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este folosită de multe ori în exces de autorităţile contractante. Acestea sunt cele trei moduri prin care se alterează eficienţa unei achiziţii publice.", a explicat Bogdan Puşcaş, întrebat cum se fură banii publici.

Potrivit lui Puşcaş, nu preţurile sunt cele ce se schimbă după încheierea procedurilor de achiziţie publice, ci cantităţile cuprinse în contract, care cresc. Alteori, contractorul trimite la decontare lucrări neprevăzute necuantificate la momentul ofertării şi care fac elementul unor negocieri fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

"Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este o procedură-excepţie, care te ajută să duci contractul înainte, însă de departe mai netransparentă decât licitaţia sau procedura simplificată. Această negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare intră în atenţia noastră sub forma unor indicatori de risc. În acest moment, măsurăm pe autorităţi contractante mari cât la sută din banii publici pe care ele le-au atribuit prin negociere fără publicare şi cât de mult folosesc această procedură. Însă până acum nu avem date preliminare.", susţine Puşcaş.

Membru provizoriu în Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere — S.A., Puşcaş a expus şi o serie de nereguli în ceea ce priveşte derularea procedurilor de achiziţie publice în construcţia de drumuri şi autostrăzi

Această companie nu duce lipsă de conducere, dar va avea nevoie de o echipă de profesionişti, bine plătită, care să nu mai repete greşelile făcute de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Am văzut la autostrăzi, aşa cum am văzut şi în domeniul sanitar, suficient de multe proceduri care au fost viciate, fie din necunoaştere, fie din alte motive pentru care s-au pronunţat instanţele de judecată. Una dintre marile probleme ale acestor proiecte de infrastructură este că au la bază proiectare superficială, care nu a fost bine gândită sau implementată. Curtea de Conturi a controlat CNADNR şi a constatat că au fost plătite unele studii de fezabilitate care nu au fost folosite niciodată. Pe de altă parte, termenele de garanţie ale acestor lucrări erau foarte scurte. Tocmai de aceea, din acest an, UE ne-a obligat să folosim un model de contract de lucrări standardizat.", a declarat şeful ANAP.

Ce se va schimba în procedurile de achiziţii publice, odată cu intrarea în vigoare a noului pachet legislativ în domeniul achiziţiilor publice

Există patru legi care descriu principiile şi care dorim să nu fie modificate în perioada următoare. Aceste legi au imediat, ca nivel următor, trei hotărâri de Guvern de aplicare a acestor legi, în care intrăm şi mai adânc în descrierea conceptelor. Aceste HG sunt explicate pe înţelesul tuturor printr-un sistem de instrucţiuni şi notificări, pe care noi îl numim legislaţia terţiară. Ce aduce nou acest pachet legislativ este tocmai acest sistem terţiar foarte bine explicitat. Fiindcă un achizitor care lucrează în fiecare zi cu sistemul electronic, cu aceste elemente terminologice, nu are nevoie să citească un articol dintr-o lege care nu spune nimic sau o normă de aplicare cu două articole care îi descriu cadrul general. Are nevoie să ştie pe ce buton apasă, ce documente trebuie să redacteze, care este cuprinsul minim şi unde trebuie să-l ataşeze. Noi am venit cu foarte multe instrumente colaborative. Fiindcă sincer, lumea nu mai citeşte astăzi. Lumea este în cele opt ore de program pe calculator. Am dezvoltat un ghid online, care se găseşte de câteva zile pe site-ul ANAP. De asemenea, în format online se află majoritatea documentelor şi a formularelor care ar trebui să le completeze. Fiindcă cei mai mulţi operatori economici nu participă din cauza excesului de birocraţie şi a documentaţiei complicate, a modului în care se comportă anumite autorităţi contractante cu ei. Legea s-a schimbat fundamental, în sensul că nu mai este legea instituţiilor publice, ci legea accesului la piaţă a IMM. Fiindcă fără un număr mai mare de întreprinderi implicate în acest proces nu vom putea ajunge la cheltuirea eficientă a banului public. Competiţia scade preţul şi creşte calitatea.", a declarat Puşcaş.

Interviul integral poate fi citit aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie