Cum încearcă Rusia să rupă blocada Transnistriei (interviu)

Transnistria
Transnistria (evz.md)

Vicepreşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Jelezniak declara pe 3 iunie că s-ar putea ca Rusia „să fie nevoită” să înceapă războiul în Transnistria. Prin denunţarea de către Rada Supremă de la Kiev a acordului care permite tranzitul trupelor ruseşti spre Transnistria prin Ucraina, armata rusă din regiunea separatistă a fost izolată de Moscova, care nu are decât opţiunea de a negocia cu Chişinăul permiterea tranzitului aerian, sau în cazul în care acesta refuză, să destabilizeze şi Republica Moldova. Analistul politic moldovean Petru Bogatu a explicat într-un interviu pentru Epoch Times că în acest context „fără un spate tare în Occident, Chişinăul este extrem de vulnerabil”. În opinia sa, există o coloană a cincea a Rusiei în R.Moldova, de unde pot fi recrutaţi “sportivi” şi “omuleţi verzi”, provocatori de tot felul, care pot încerca o destabilizare.

Epoch Times: În ultima vreme mai mulţi militari ruşi, sosiţi pe aeroportul din Chişinău, au fost trimişi înapoi. Asupra unui ofiţer rus au fost găsite însemne şi echipament militar. Acesta ar fi urmat să ajungă în regiunea transnistreană. Ce credeţi că pregătesc ruşii în Transnistria mai ales că astfel de ”incidente” sunt tot mai frecvente?

Au fost reţinuţi, în ultimul timp, şi expulzaţi mai mulţi ofiţeri ai Federaţiei Ruse care încercau să ajungă în autoproclamata republică nistreană. Aceştia urmau să completeze rândurile contingentului militar străin (circa 1.500 de persoane) din această zonă. Până mai ieri, Moscova făcea asta prin Ucraina, însă odată cu declanşarea ostilităţilor din Donbas, Kievul nu le mai permite militarilor ruşi să tranziteze teritoriul său. În aceste împrejurări, Kremlinul nu are o altă soluţie decât Republica Moldova pentru a aproviziona şi a completa trupele sale din Transnistria. Cum încă Chişinăul nu consideră prezenţa militară a Federaţiei Ruse în Republica Moldova ca fiind legală, aceste tentative sunt curmate. Autorităţile moldovene recunosc drept legitimă doar misiunea de pacificatori ruşi (aproximativ 500 de persoane).

Cum ar trebui să reacţioneze Chişinăul la anunţul Rusiei că va crea un pod aerian pentru a alimenta trupele ruseşti din Transnistria?

Nu trebuie să reacţioneze în niciun fel, deoarece, după cum am arătat Chişinăul consideră că dislocarea bazei militare ruse în Transnistria încalcă prevederile summitului OSCE din 1999 de la Istanbul. Ca urmare, oficialităţile moldovene nu agreează un pod aerian, iar deportările militarilor ruşi de pe aeroportul Chişinău nu fac altceva decât să confirme această poziţie. Şi cum nici Kievul nu tolerează acest pod aerian, anunţul Moscovei este o pură speculaţie făcută în disperare de cauză.

Republica Moldova, fără a face mare tam-tam, a suspendat înaintea Ucrainei orice cooperare cu Moscova, deoarece nu recunoaşte ca fiind legală prezenţa contingentului armat rus în Transnistria. Tocmai de aceea, militarii ruşi care vor să ajungă pe calea aerului la Tiraspol sunt reţinuţi pe aeroportul Chişinău şi expulzaţi. Până la anexarea Crimeei, tranzitul trupelor ruse spre regiunea separatistă se făcea prin Ucraina, ceea ce acum este imposibil. Astfel, cercul s-a închis. Chişinăul şi Kievul îşi văd interesul. Acum rămâne de văzut ce va întreprinde Kremlinul care nu are nicio mutare bună în această zonă. Prin aventura sa din Ucraina, Putin şi-a pus singur capacul, şi nu doar în Transnistria.

De acum încolo, există o diferenţă capitală între Transnistria, pe de o parte, şi regimurile separatiste din Abhazia, Osetia de Sud sau Nagornîi Karabah, pe de altă. Până mai ieri, toate aceste teritorii, controlate de nişte administraţii secesioniste, aveau sau un hotar comun, sau un coridor cu ţara care le garanta securitatea economică, politică şi militară. Supravieţuirea ei economică şi politică fusese, de peste două decenii, asigurată de Kremlin, însă în urma războiului ruso-ucrainean, coridorul ce ducea spre Moscova a fost spulberat. Transnistria se sufocă pentru că a pierdut legătura cu Moscova care nu mai are căi de acces la Nistru.

La ananghie se află nu doar regimul separatist, ci şi contingentul militar al Rusiei din zonă. Nu întâmplător Kremlinul se arată dispus acum să ridice toate embargourile impuse anterior Chişinăului în schimbul aprovizionării militarilor săi dislocaţi în regiunea secesionistă.

Cercul s-a închis. Chişinăul şi Kievul îşi văd interesul. Acum rămâne de văzut ce va întreprinde Kremlinul care nu are nicio mutare bună în această zonă. Prin aventura sa din Ucraina, Putin şi-a pus singur capacul, şi nu doar în Transnistria

Rusia a şi ameninţat Moldova şi Ucraina cu război după ce Rada Supremă de la Kiev a denunţat Acordul încheiat cu Moscova privind tranzitarea teritoriului ucrainean de către militarii ruşi din forţele de menţinere a păcii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova...

Rusia este o ameninţare pentru întreaga Europa, nu doar pentru Ucraina, Georgia sau Republica Moldova. Faptul că oricare dintre fostele republici sovietice poate deveni o ţintă a invaziei ruseşti s-a văzut în august 2008 în urma intervenţiei în Georgia. Anexarea Crimeii şi războiul din Donbas au spulberat orice dubii în această privinţă. Fără un spate tare în Occident, Chişinăul este extrem de vulnerabil.

Sunt şi ”sportivi ruşi” la Chişinău care aşteaptă ordine pentru a crea dezordine?

La Chişinău există o coloană a cincea a Rusiei, de unde pot fi recrutaţi şi “sportivi”, şi “omuleţi verzi”, provocatori de tot felul. Evenimentele de la 7 aprilie 2009, când protestele paşnice (împotriva victoriei comuniştilor la alegerile parlamentare n.r) au fost deturnate de nişte persoane mascate, sunt concludente din acest punct de vedere. Mai mult decât atât, captura unui arsenal de arme, bombe artizanale, detonatoare şi cocktailuri Molotov, realizată de poliţia moldovenească în două locuinţe din capitală, demonstrează că Moscova cloceşte ceva. Trezeşte îngrijorare faptul că această urzeală a ruşilor se face pe fondul unei instabilităţi politice tot mai accentuate, puterea de la Chişinău dând semne de slăbiciune şi de fragilitate.

Petru Bogatu este editorialist al Ziarului Naţional şi profesor de jurnalism şi ştiinţe politice la Universitatea de Stat din Moldova.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii