Cu ce provocări se confruntă R.Moldova după semnarea acordului de asociere cu UE

Ion Ursu
Ion Ursu (Epoch Times România)

”Clasa politică de la Chişinău n-a vrut şi nu vrea unirea pentru că e cu fundul în două luntri. Anul 2015 va fi unul decisiv pentru realizarea unirii”, a declarat fostul premier Mircea Druc, în cadrul conferinţei ”Efectele acordului de asociere pentru Republica Moldova”, organizată ieri la Palatul Parlamentului de Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti (OSB) cu ocazia împlinirii a 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Experţii şi analiştii prezenţi au trecut în revistă vulnerabilităţile şi provocările interne şi externe cu care se confrunta în prezent Chişinăul.

Tudor Cojocariu, editorialist la Timpul, a susţinut că România a devenit recent un model pentru Republica Moldova sub foarte multe aspecte, printre care funcţionarea eficientă a justiţiei şi lupta anti-corupţie cu DNA în prim plan. El a mai subliniat că ”valorile acordului de asociere trebuie înţelese de autorităţile de la Chişinău şi apoi implementate”. ”Sarcina noastră în implementarea acordului de asociere este să depindem cât mai puţin de est şi de Uniunea Eurasiatică, care nu este o alternativă din niciun punct de vedere, nici din cel al locurilor de muncă. UE oferă mai multe oportunităţi de locuri de muncă pentru cetăţenii moldoveni”, a explicat jurnalistul.

Cojocariu consideră că cetăţenii R.Moldova trebuie să-şi câştige o viaţă mai bună, iar pentru a îndeplini acest obiectiv grija lor nu trebuie să fie când va deveni ţara lor membru UE, ci implementarea standardelor europene acasă. Totodată jurnalistul atrage atenţia că autorităţile de la Chişinău trebuie să transmită populaţiei un mesaj clar referitor la beneficiile semnării acordului de asociere (AA) şi la faptul că asistenţa financiară pentru implementarea acestuia se face cu banii contribuabililor europeni.

Pe de altă parte, Tudor Cojocariu s-a referit şi la embargoul impus de Rusia anumitor produse din Republica Moldova, care a avut însă efectul contrar, crescând calitatea acestora şi exporturile.

La rândul său, politologul Dan Nicu a subliniat că R.Moldova este încă o societate în tranziţie, în comparaţie cu România care a realizat toate etapele de trecere de la economia de comandă la cea de piaţă. El s-a declarat pesimist în legătură cu obiectivul Republicii de a adera la UE, arătând că ”în 1993 România a devenit stat asociat la UE. În Cazul RM, dacă vom avea în 2020 începutul negocierilor ar fi bine, dar nu cred pentru ca votul şi orientarea politică sunt aici în primul rând geopolitice şi este foarte greu să găseşti un compromis al tuturor formaţiunilor politice, cum a fost pactul de la Snagov în România, care să asume integrarea europeană ca obiectiv de ţară”.

Analistul a menţionat ascensiunea lui Igor Dodon, preşedintele PSRM, care este un emisar declarat al Moscovei şi a arătat că Republica Moldova este terenul unui război al minţii şi al influenţelor, ”în care cel care doreşte cel mai mult obţine ce doreşte”. În opinia sa, va mai dura mult până când Occidentul va echilibra balanţa influenţei ruseşti.

Pe de altă parte, Nicu a arătat că nivelul de corupţie în R.Moldova este ”dezolant de ridicat”, iar investiţiile din Occident întârzie să vină deoarece siguranţa afacerilor nu este asigurată. ”Totul depinde de voinţa politică. Până când clasa politică de la Chişinău nu renunţă la puterea discreţionară şi întăreşte statul de drept cu instituţii precum DNA care să apere libertatea economică a cetăţenilor şi să asigure egalitatea între ei în faţa legii, nu se va putea vorbi de integrare europeană”, a concluzionat el.

Marian Clenciu, preşedintele Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, a avertizat şi el că Republica Moldova este în pericol de a-şi pierde o treime din populaţie dacă nu respectă calea democratică europeană. El a explicat că aşa-zişii ”căpşunari” încă trimit sume importante acasă familiilor, dar îşi vor face un rost în ţările UE şi vor pleca definitiv dacă nimic nu se schimbă în ţară.

Provocările externe

”Republica Moldova ar trebui să înceteze politica meschină de a sta cu fundul în două luntri şi ar trebui să demareze reformele”.

Radu Carp, profesor la Universitatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, s-a referit la provocările şi oportunităţile interne şi externe cu care se confrunta R.Moldova. El a susţinut că în prezent este cel mai bun moment pentru că autorităţile de la Chişinău să discute cu liderii de la Tiraspol pentru a găsi o soluţie conflictului îngheţat deoarece Transnistria este foarte vulnerabilă economic, fiind tot mai puţin sprijinită financiar de Rusia, care se concentrează pe estul Ucrainei. Carp este convins că liderii moldoveni nu se vor mai întâlni cu o asemenea oportunitate. Mai mult, în opinia sa, Moscova ar insista pe focarul artificial Găgăuzia pentru că ştie că Transnistria este slabă şi n-o mai poate ajuta ca până acum.

O altă provocare majoră internă cu care se va confrunta R.Moldova, în opinia lui Radu Carp, este criza economică şi financiară care va ajunge la apogeu în toamna acestui an din cauza problemelor băncilor. Analistul a avertizat că noul guvern Gaburici are un handicap major în luarea deciziilor importante, inclusiv legate de combaterea acestei crize, pentru că nu are o majoritate stabilă în Parlament.

Pe de altă parte, în opinia sa, ţara are nevoie de construirea unei infrastructuri adecvate între Bucureşti şi Chişinău şi de stabilitate legislativă pentru a atrage investitori străini. Totodată, Carp consideră că noul guvern de la Chişinău trebuie să-şi asume clar drumul european printr-o cerere de aderare la UE.

Pe aceeaşi linie, Ion Ursu, preşedintele Organizaţiei Studenţilor Basarabeni, a afirmat că ”R.M. ar trebui să înceteze politica meschină de a sta cu fundul în două luntri şi ar trebui să demareze reformele”. Iar istoricul Constantin Corneanu a arătat că Republica Moldova este vulnerabilă printr-o ”majoritate tăcută şi o clasă politică coruptă”. În opinia sa, Rusia nu va ataca militar R.M, deoarece îi este mult mai uşor s-o controleze prin elita politică coruptă, minorităţi sau prin arma energetică.

La rândul său, fostul premier moldovean Mircea Druc a susţinut că ”Rusia din prezent seamănă cu Germania din perioada interbelică. Războiul Rece nu s-a terminat niciodată, iar acum urmează un război clasic”. El a reluat şi teza destrămării Rusiei, arătând că la Moscova ”se dă o luptă pentru putere şi nu se ştie cine o să câştige, iar Putin ar putea avea soarta lui Ianukovici”. Pe de altă parte, Druc consideră că 2015 este un an decisiv pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe