CSM, "rechizitoriu" extrem de dur în cazul Florea, propunerea lui Tudorel Toader pentru şefia DNA

Rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi de sinteză redusă, şi sincope în raportarea sa la anumite valori precum onestitatea şi imparţialitatea. Cam aşa sună "rechizitoriul" întocmit de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorului Adina Florea, propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pentru şefia DNA.

"Referitor la aptitudinile manageriale necesare funcţiei pentru care doamna procuror candidează, Secţia a remarcat, cu ocazia interviului, o rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi de sinteză redusă, precum şi anumite sincope în raportarea sa la anumite valori precum onestitatea şi imparţialitatea, atribute indispensabile personalităţii managerului. (...) Adina Florea nu a dat un răspuns susţinut de o argumentare concisă, coerentă şi corectă din punct de vedere al logicii juridice cu privire la Protocolul încheiat între Ministerul Public şi SRI în decembrie 2016, afirmând, pe de-o parte, că acesta adaugă la lege, prin crearea unor echipe mixte care exced cadrului procesual legal, conţinând o metodologie de lucru pe baza căreia s-a creat posibilitatea reală şi concretă să se poată delega de către procurori activităţi unor reprezentanţi ai altor structuri decât structurile de poliţie judiciară, iar, pe de altă parte, susţinând că nu a cunoscut conţinutul acestui protocol până nu a devenit public şi nici vreun procuror care să fi delegat asemenea atribuţii", notează CSM în motivarea avizului negativ, citată de Agerpres.

Secţia pentru procurori a CSM a atras atenţia că, în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, una dintre atribuţiile procurorului general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel este aceea de a conduce activitatea de protecţie a documentelor clasificate şi de a desemna personalul care desfăşoară activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate, iar din cuprinsul traseului profesional al Adinei Florea rezultă că aceasta a exercitat funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în perioada 1 ianuarie 2012 - 1 ianuarie 2018, printre atribuţiile sale fiind şi cea de şef al structurii de securitate, ce presupune gestionarea documentelor clasificate.

"Analizând afirmaţia doamnei procuror privind necunoaşterea Protocolului încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu SRI în luna decembrie 2016, prin raportare la funcţia de conducere exercitată de aceasta în perioada ianuarie 2012 - ianuarie 2018, dar şi la cadrul legal indicat, Secţia pentru procurori apreciază că necunoaşterea unuia dintre documentele clasificate înregistrate în cadrul unităţii de parchet în care candidata îşi desfăşura activitatea, poate denota o atitudine neglijentă în exercitarea funcţiei. (...) De asemenea dezinteresul relevat de Adina Florea în cuprinsul interviului, manifestat cu ocazia comunicării pe cale ierarhică respectivului protocol, când aceasta s-a mulţumit să ia la cunoştinţă, conform susţinerilor sale, exclusiv de adresa de înaintare, dovedeşte superficialitate în exercitarea atribuţiilor specifice. (...) Din analiza proiectului managerial, coroborat cu răspunsurile la întrebările adresate de membrii Secţiei de procurori, Secţia pentru procurori apreciază că doamna procuror Adina Florea, deşi a identificat posibile vulnerabilităţi în activitatea DNA, nu a prezentat cauzele şi interdependenţa dintre acestea, axându-se în principal pe aspectele negative ale managementului fostului procuror şef al acestei structuri şi pe măsurile de contracarare a activităţilor explicite de încălcare a atribuţiilor specifice de către titularul anterior al funcţiei", se arată în document.

În acelaşi timp, Secţia notează că Adina Florea nu a fost în măsură să ofere un răspuns punctual privitor la impactul pe care îl va avea asupra activităţii DNA înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi o eventuală dezincriminare a unor infracţiuni cu subiect calificat, instrumentate în prezent de DNA, "dovedind că nu are capacitatea de a dezvolta soluţii noi".