CSM propune modificarea codurilor: acordul de recunoaştere a vinovăţiei să se aplice la mai multe infracţiuni

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a elaborat 43 de amendamente, pe care le-a trimis Parlamentului, prin care se propune modificarea noilor coduri penal şi de procedură penală. Printre acestea este şi propunerea conform căreia, acordul de recunoaştere a vinovăţiei ar urma să se aplice pentru mai multe infracţiuni.

Noile coduri prevăd că limita maximă a pedepsei în cazul recunoaşterii vinovăţiei este de şapte ani de închisoare, iar cea minimă este amenda.

Surse din Consiliul Superior al Magistraturii au declarat marţi că s-a propus ca limita maximă să crească la 15 ani, iar limita minimă să rămână amenda. Această modificare ar contribui la soluţionarea mai rapidă a unor dosare penale, precum şi la evitarea cheltuielilor pe care le-ar presupune parcurgerea procedurilor în cameraa preliminară şi la judecare, conform Mediafax.

CSM a trimis Parlamentului şi un amendament pentru completarea Codului penal, şi anume întroducerea unei circumstanţe agravante în cazul infracţiunilor de patrimoniu. Aceasta se referă la cazurile infracţiunilor cu consecinţe deosebit de grave (furt, tâlhărie) dacă limitele prevăzute sunt insuficiente, pentru ca judecătorul să poată majora pedeapsa cu jumătate.

Reprezentanţi ai CSM au susţinut că în prezent nu se face diferenţa între un furt de 50 de lei şi unul de 50 de milioane de euro. Prin această propunere, judecătorul poate adăuga un spor mare în cauzele cu consecinţe deosebit de grave.

CSM a făcut şi o propunere privind completarea articolului din Codul de procedură penală, referitor la soluţiile de judecată date în apel.

Actualele coduri prevăd că dacă un inculpat a fost achitat în prima instanţă, iar în a doua instanţă (în apel) este condamnat, acesta poate fi condamnat fără să fie readministrate probele care au stat la baza achitării iniţiale.

Membrii CSM au propus această soluţie deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat dispoziţiile unui proces echitabil, deoarece atunci când instanţa de apel condamnă, nu readministrează probele care au stat la baza achitării în prima instanţă.

Astfel, textul respectiv ar putea avea următorul cuprins: "desfiinţează sentinţa primei instanţe şi pronunţă o nouă hotărâre procedând potrivit regulilor referitoare la soluţionarea acţiunii penale şi a acţiunii civile la judecata în fond. Instanţa de apel readministrează declaraţiile pe care prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de achitare".

Sursele au precizat că cele 43 de amendamente transmise Parlamentului ar aduce clarificări noilor coduri penale care au intrat în vigoare la 1 februarie, propunerile fiind făcute după consultarea reprezentanţilor parchetelor şi instanţelor după două luni de aplicare a noilor coduri.