Criza elenă: Alegerile anticipate vor avea loc în 20 septembrie
Premierul grec Alexis Tsipras. (Captură Foto)
Preşedintele elen Prokopis Pavlopoulos a semnat un decret prin care a stabilit ziua de 20 septembrie pentru organizarea alegerilor anticipate în Grecia.
Conform agenţiei de ştiri ANA, decretul prezidenţial, care a fost emis vineri, a dizolvat Parlamentul ţării şi a cerut o întrunire a Camerei la 1 octombrie.
Decretul lui Pavlopoulos are loc după demisia de săptămâna trecută a premierului Alexis Tsipras, care a propus aceeaşi dată pentru alegerile anticipate.
Decizia lui Tsipras de a demisiona are loc în contextul unei rupturi în sânului partidului de guvernământ Syriza datorită condiţiilor dure impuse de creditorii internaţionali în schimbul celui de-al treilea pachet de salvare financiara, în valoare de 86 miliarde de euro.
Decretul prezidenţial a fost anunţat la o zi după ce preşedinta Curţii Supreme a Greciei, Vassiliki Thanou, a devenit noul premier al ţării, preluând conducerea unei administraţii interimare până la alegerile anticipate.
“După cum evoluează circumstanţele, simt că acest guvern va fi chemat să înfrunte (alte) probleme critice precum imigraţia”, a declarat Thanou, în vârstă de 65 de ani.
Conform estimărilor ONU, aproximativ 160.000 de imigranţi au ajuns pe ţărmurile Greciei de la începutul anului, 50.000 sosind doar în ultima lună. Majoritatea imigranţilor fug din calea sărăciei şi a conflictelor sângeroase din ţări precum Irak, Libia şi Siria.
Miniştrii de finanţe din zona euro au dat undă verde celui de-al treilea bailout la jumătatea lunii august după ce legiuitorii greci au aprobat la rândul lor acest acord cu creditorii internaţionali, în încercarea de a împiedica ţara rămasă fără bani să intre în faliment sau chiar să fie nevoită să părăsească zona euro.
Totuşi, noul pachet financiar prevede aplicarea unor reforme stricte şi luarea unor măsuri de austeritate dure ce au fost criticate de o parte din membrii partidului de guvernământ. De altfel, zeci de parlamentari din partea Syrizei au votat împotriva acordului.
După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
