Coşmarurile lui Putin: Ucraina, Snowden şi scutul antirachetă

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin (Chung Sung-Jun / Getty Images)

În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la doar două zile după ce Rusia a redus cu 30% preţul gazelor furnizate Ucrainei şi a anunţat că va acorda "poporului-frate" ucrainean un împrumut de 15 miliarde de dolari prin achiziţii de obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor de la Kiev, preşedintele rus Vladimir Putin a fost întrebat de un jurnalist cât mai este dispus să plătească pentru a fi sigur că Ucraina nu se îndreaptă spre UE.

Cel care a întrebat nu a putut fi împuşcat (vezi asasinarea jurnalistei Anna Politkovskaia) în public pentru întrebarea sa impertinentă, aşa că Putin i-a răspuns, prezentând explicaţia Kremliniului pentru setul de beneficii acordate Ucrainei, considerate de comunitatea internaţională mită pentru ca Ianukovici, preşedintele Ucrainei, să se alăture Uniunii Vamale Rusia-Kazahstan Belarus, omorând definitiv visul european al poporului său: "Rusia a sprijinit Ucraina în interesele poporului ucrainean", a declarat Putin.

"Astăzi vedem că Ucraina se află într-o situaţie dificilă – şi economică, şi socială, şi politică. Şi dacă noi într-adevăr spunem că este un popor frate, atunci trebuie să acţionăm ca rudele apropiate şi să-l sprijinim în situaţia dificilă”, a mai afirmat preşedintele rus, vorbind despre o ţară pe care a şantajat-o prin toate mijloacele pentru a o deturna de pe drumul integrării în structurile UE.

În faţa a peste 1300 de jurnalişti aflaţi la conferinţa de presă, toţi având internet la birou, cu alte cuvinte, toţi informaţi despre faptul că sute de mii de ucrainieni au ieşit săptămâni în şir în stradă, neintimidaţi de represiuni, militând pentru apropierea ţării de UE şi cerându-i ferm lui Ianukovici să nu semneze aderarea la uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus, Putin a declarat că "dezordinile din Kiev nu au legătură cu relaţiile dintre Ucraina şi UE. Protestele din Kiev au fost provocate de luptă politică internă din Ucraina, nu de semnarea sau nesemnarea acordului de asociere cu UE."

Putin nu a uitat să sublinieze că ţările terţe nu trebuie să se amestece în relaţiile dintre Rusia şi Ucraina să dicteze condiţiile lor. Declaraţia lui Putin vine la doar o zi după ce Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, considerat eminenţa cenuşie a Kremlinului a vorbit în faţa Camerei superioare a Parlamentului rus, sugerând că Uniunea Europeană ar continua presiunile asupra Ucrainei pentru a o forţa să aleagă integrarea europeană, chiar şi după înţelegerile ruso-ucrainene de marţi.

Dacă declaraţiile lui Lavrov au fost considerate un fariseism politic menit să manipuleze populaţia Federaţiei Ruse, căci analiştii internaţionali nu mai pot fi păcăliţi pe acest subiect, declaraţiile lui Putin nu pot fi considerate decât sfidare pe faţă la adresa Europei, căreia vrea să îi arate că Rusia este o mare forţă şi că nimic nu se întâmpla în Europa şi în lume fără acordul ei.

Aşa se explică faptul că Putin face astfel de declaraţii pe subiectul Ucrainei în faţa unor jurnalişti informaţi. Rusia vrea să demonstreze că este Marele Jucător al Europei şi că nimic nu se poate întâmpla în interiorul şi exteriorul UE fără acordul ei. Dovada: Putin a ţinut să facă publică mita oferită lui Ianukovici, care tranzacţionează viitorul Ucrainei pe 30% reducere a preţurilor la gaze şi prin împrumutul de 15 miliarde de dolari. Desigur, susţinând că nici măcar n-a discutat cu Ianukovici pe tema aderării la uniunea vamală, ci doar ajută poporul ucrainean pe care până acum l-a şantajat.

Cam aşa poate fi tradus discursul lui Putin în faţa unor jurnalişti care îşi amintesc ca Rusia a închis în 2006 şi 2009 robinetul cu gaz Ucrainei, în plină iarnă, aşa, fiindcă a putut, a ameninţat Ucraina în prag de Vilnius că va impune vize pentru cetăţenii săi, tot fiindcă a putut, a prezentat poporului-frate ucrainean pe care astăzi "îl ajută" o uriaşă factură la gaze, somând să îi fie plătită urgent, şi asta imediat înainte de Vilnius şi imediat după Vilnius, când evident factura crescuse, iar lunga listă de presiuni a lui Putin asupra poporului-frate ucrainean care nu vrea sub nici o formă în Uniunea Eurasiatică poate continua.

Putin îi sfidează şi pe americani

Aceeaşi dorinţă de a arătă cât de puternic este Statul Rus l-a mănat pe Putin în vară şi să îi acorde lui Edward Snowden casa, masă şi job în vară, sfidându-i fără să clipească pe americani, pentru că astăzi să reia fronda şi, în faţa celor 1300 de jurnalişti ruşi şi din alte ţări să declare "că nu îl cunoaşte pe Snowden personal" dar că i se pare un tip interesant.

„El [Snowden] are reprezentările sale despre viaţă, nu ascund faptul că mi se pare interesant. Cred că el a schimbat mult în mintea politicienilor occidentali. Este un tânăr foarte interesant. El are treburile sale, eu le am pe ale mele. I-am dat posibilitatea să locuiască la noi, nu vrem să ne ocupăm de propagandă antiamericană. În planul operativ nu lucrăm şi nici nu am lucrat niciodată”, a descrie preşedintele rus "non-relaţiile" sale cu cel care a adus în pragul colapsului relaţiile între SUA şi UE.

Scutul antirachetă american şi răspunsul rus

Putin a ţinut să îşi arate "puterea" şi în domeniul militar. Liderul de la Kremlin a dezminţit informaţia apărut sâmbătă în presa germană, conform căreia Rusia a instalat rachete Iskander în Kalingrad, la 527 de kilometri de Berlin, ca riposta la proiectul scutului antirachetă NATO ce urmează a se implementa în Europa (inclusiv la Deveselu- România) cu scopul de a proteja ţările membre NATO de eventuale atacuri pe calea aerului dinspre Iran sau Coreea de Nord.

Vladimir Putin a declarat că nu a adoptat, "pentru moment", o asemenea decizie, "calmaţi-va", subliniind însă că "amplasarea elementelor de apărare antirachetă în Europa creează un pericol real la adresa Rusiei, iar ţara este nevoită să reacţioneze la această situaţie" precizând că, într-adevăr, una dintre variantele de răspuns la scutul NATO (care nu ar fi necesar, crede Putin) este amplasarea de rachete tactice Iskander în ţinutul Kaliningrad, dar Iskander ar fi doar un prim răspuns, Rusia fiind "capabilă" de mult mai mult:

„Iskander nu este singurul mod de apărare şi reacţie, este doar unul dintre elementele posibilului răspuns. Deşi, în segmentul său, este una dintre cele mai eficiente arme din lume” a ameninţat Putin.