Coreea de Nord acuză SUA că este înclinată spre acţiuni ostile împotriva regimului comunist

Navă sub pavilion chinez surprinsă transferând ţiţei către un mineralier nord coreean
Navă sub pavilion chinez surprinsă transferând ţiţei către un mineralier nord coreean (Trezoreria americană)

Coreea de Nord a reacţionat la propunerea Statelor Unite de a cere altor ţări să expulzeze muncitorii nord-coreeni, afirmând că ostilităţile Washingtonului continuă neabătute deşi preşedintele american Donald Trump pare să fi adoptat o atitudine mai caldă faţă de dictatorul nord-coreean Kim Jong-un.

SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie au trimis în 29 iunie o scrisoare către toţi membrii ONU în care le-au cerut să implementeze sancţiunile aplicate împotriva Coreei de Nord pe fondul acuzaţiilor că statul comunist izolat nu a respectat plafonul aplicat asupra importurilor de produse petroliere rafinate. Scrisoarea a cerut statelor membre ONU să se conformeze sancţiunilor Consiliului de Securitate care cer repatrierea tuturor muncitorilor nord-coreeni până la sfârşitul acestui an.

Misiunea nord-coreeană la ONU a afirmat într-o declaraţie publicată miercuri că scrisoarea demonstrează că SUA “este de fapt tot mai înclinată spre acţiuni ostile împotriva Coreei de Nord, deşi discută despre dialogul dintre SUA şi Coreea de Nord”.

În plus, misiunea a mai afirmat că scrisoarea a fost trimisă în aceeaşi zi în care Trump şi-a exprimat dorinţa de a-l întâlni pe Kim Jong-un în timpul unei vizite la Zona Demilitarizată (DMZ) ce desparte Coreea de Sud de Coreea de Nord.

“Nu poate fi ignorat faptul că acest joc al scrisorii comune a fost desfăşurat de misiunea permanentă a Statelor Unite la ONU la ordinul Departamentului de Stat, în aceeaşi zi în care preşedintele Trump a propus întâlnirea”, a susţinut misiunea nord-coreeană în declaraţia sa, adăugând că comportamentul SUA este “ridicol”.

Misiunea a mai cerut tuturor statelor membre ONU să rămână vigilente împotriva încercărilor deliberate ale Washingtonului de a submina atmosfera paşnică creată în Peninsula Coreeană.

Experţi ONU estimează că zeci de mii de nord-coreeni sunt trimişi anual în străinătate, majoritatea în China şi Rusia, şi lucrează în condiţii dificile pentru a obţinute venituri semnificative pentru regimul comunist din Phenian.

Termenul limită final pentru returnarea muncitorilor nord-coreeni este 22 decembrie, potrivit scrisorii văzute de AFP, şi doar 34 de ţări au depus rapoarte la ONU cu privire la eventuala acţiune de a trimite muncitorii înapoi în Coreea de Nord.

Începând cu 2006, Washingtonul a propus câteva runde de sancţiuni la Consiliul de Securitate al ONU împotriva Phenianului.

Interdicţiile vizează în mare parte exporturile Phenianului, inclusiv cărbune, fier, plumb, textile şi fructe de mare dar, în acelaşi timp, ele afectează şi importurile nord-coreene de ţiţei şi produse petroliere rafinate.

Trump s-a întâlnit cu Kim, duminică, în Zona Demilitarizată. Cei doi şefi de stat şi-au strâns mâna peste linia de demarcaţie, înainte ca Trump să treacă în teritoriul nord-coreean – primul astfel de gest făcut de un preşedinte american în exerciţiu. După o altă strângere de mână, Trump şi Kim au trecut împreună în teritoriul sud-coreean, unde li s-a alăturat preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae-în.

După ce a discutat aproximativ 50 de minute cu uşile închise cu Kim, Trump a afirmat că cele două tabere şi-au desemnat echipe pentru a relua, în următoarele săptămâni, negocierile.

Unii analişti susţin că cea de-a treia întâlnire a lui Trump cu Kim a fost încărcată de simbolism, dar slabă în substanţă.

Trump şi Kim s-au întâlnit pentru prima dată în Singapore în 2018 la iniţiativa SUA. Apoi a venit cel de-al doilea summit, în capitala vietnameză Hanoi, în februarie 2019. Însă acel summit s-a terminat brusc din cauza neînţelegerilor legate de compromisurile reciproce. Deşi a promis după primul summit că va lua măsuri în direcţia denuclearizării, regimul nord-coreean a fost acuzat că de fapt nu a făcut niciun pas semnificativ în această direcţie.