Iranul ar putea crea o armă nucleară în maxim două luni

Reactorul nuclear de la Bushehr, la 1200 km de Teheran, august 2010
Reactorul nuclear de la Bushehr, la 1200 km de Teheran, august 2010 (ATTA KENARE / AFP / Getty Images)

După ce a obţinut încă o prelungire suplimentară a negocierilor privind acordul nuclear, experţii anunţă că Iranul ar putea produce destul material nuclear pentru o bombă în maxim două luni, în timp ce Statele Unite este incapabilă să detecteze operaţiunile nucleare, notează Free Beacon.

Statele occidentale suspectează că Teheranul intenţionează să-şi construiască o bombă nucleară. Iranul neagă acest lucru, însă, economic, intenţia Iranului, unul dintre cei mai mari exportatori de ţiţei din lume, de a-şi dezvolta energie nucleară, nu se justifică. Mai mult, programul nuclear iranian îşi propune ambiţiosul ţel de a rafina uraniu la 20%, deşi concentraţia cerută de reactoarele nucleare este de maximum 5%.

Una dintre puţinele aplicaţii ale uraniului puternic îmbogăţit este fabricarea de bombe nucleare, cu toate acestea Teheranul neagă că va folosi uraniul la aplicaţii militare.

Anul trecut, Barack Obama a şocat Orientul Mijlociu cu decizia sa de a acorda şase luni de uşurare a sancţiunilor aplicate Teheranului, în schimbul promisiunii acestuia de renunţare la ambiţiile nucleare militare. Pentru o ţară aflată extrem de aproape de obţinerea unei cantităţi suficiente de uraniu îmbogăţit pentru a fabrica o bombă, măsură preşedintelui american a echivalat cu un cec în alb.

În timp ce negociatorii internaţionali vor utiliza următoarele luni încercând să încheie un acord final cu Teheranul în privinţa programului nuclear, îngrijorările Congresului cu privire la incapacitatea SUA de a detecta o operaţiune nucleară secretă şi de a o preveni cresc exponenţial.

Rapoartele serviciilor de informaţii ale Statelor Unite – inclusiv cele redactate de Pentagon dar şi din alte surse – au determinat că Statele Unite nu este ”organizată sau echipată îndeajuns” pentru a detecta ţările străine care dezvoltă arme sau avansează în secret programele militare, inclusiv cele nucleare.

Problema este accentuată şi de faptul că Iranul are mai multe baze nucleare secrete şi că desfăşoară pe ascuns activităţi de îmbogăţire a uraniului – o problemă majoră care nici măcar nu a fost acoperită în cadrul discuţiilor nucleare cu Vestul.

”Tot acordul nuclear se bazează pe presupunerea că Iranul a fost complet transparent cu noi şi a identificat fiecare aspect al programului său nuclear faţă de noi”, a declarat republicanul Ileana Ros-Lehtinen, un membru al Comitetului pentru Afaceri Externe din cadrul Congresului, la câteva ore înainte ca preşedintele american, Barack Obama, să semneze extinderea negocierilor nucleare cu Iranul.

”Totuşi, timp de două decenii Iranul a operat un program nuclear secret despre care nu ştiam nimic şi pe care nu eram capabili să-l detectăm”.

”Nu avem nici un motiv să credem că Iranul a renunţat la încercările sale ascunse de a construi Bomba, şi avem toate motivele să suspectăm că lucrează pe două fronturi cu armata sau cu alte entităţi, chiar în timp ce grupul de negociatori P5 1 continuă tratativele”, a avertizat Ros-Lehtinen.

Oficialii de la Pentagon au transmis congresmanilor americani că ”Statele Unite nu are abilitatea de a detecta sau de a localiza programele nucleare ascunse sau nedeclarate”. ”Din acest motiv era crucial să nu extindem acest acord şi preşedintele să nu uşureze nici una din sancţiunile adoptate, ci să implementăm chiar mai multe sancţiuni asupra regimului până când îşi abandonează cu adevărat ambiţiile nucleare”.

Pentagonul a concluzionat, în ianuarie, că serviciile de informaţii ale Statelor Unite nu sunt echipate îndeajuns pentru a ţinti ”facilităţile nedeclarate” şi ”operaţiunile secrete”. În multe cazuri, tehnicile de detectare sunt ”inadecvate, sau, cel mai des, inexistente”, precizat raportul.

În timp ce Casa Albă a susţinut că a făcut progrese în timpul discuţiilor şi a anunţat chiar şi o aşa numită concesie din partea Iranului, regimul ar putea atinge capacitatea critică în două luni, potrivit unei estimări oferite de experţii vestici, recent.

Ca un prim exemplu al eşecului Vestului de a detecta programele nucleare în dezvoltare, oficialii din informaţii au mai indicat spre Siria, arătând că Statele Unite comis deja o greşeală în această privinţă.

Cazul Iranului este chiar mai complex din cauza eforturilor sale simultane de a acoperi activităţile sale nucleare. Iar în timpul verificărilor, inspectorii internaţionali primesc accesul numai la un număr limitat de facilităţi.

Iranul continuă să-şi îmbunătăţească capabilitatea de a ţine secret activităţile nucleare, în ciuda cererilor de a spori transparenţa precizată în acordul nuclear interimar.

”Am avut succese în identificarea facilităţilor iraniene secrete, dar ştim că ei devin mai buni la asta”, a declarat David Albiright, un fost inspector de armament pentru ONU şi preşedintele Institutului pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională (ISIS), în noiembrie, când a fost semnată prima prelungire a negocierilor. ”Devin mai buni la păstrarea secretelor, mai bine la divizarea programului lor şi sunt mai buni la securitate cibernetică”.

Mai mult, ISIS a determinat, în iulie anul trecut, că Iranul va avea capabilitatea tehnică de a produce uraniu îmbogăţit până la mijlocul acestui an.

Iranul a instalat deja unele dintre aceste centrifuge mai avansate, noi, la facilităţile sale de îmbogăţire a uraniului, forţând negociatorii să impună clauze şi în acest domeniu.

În cadrul acordului extins, Iranul a promis să folosească aceste centrifuge avansate numai pentru înlocuirea celor deja stricate, o mişcare pe care Casa Albă o consideră ”un pas important înainte”, în acest weekend.

Dreptul Iranului de a îmbogăţii intern uraniul a devenit una din disputele principale ale negocierilor.

Ministrul iranian de Externe şi negociatorul şef, Javad Zarif, a avertizat Occidentul, marţi, că mai are doar o perioadă de timp limitată pentru încheierea unui acord cu Teheranul.

”În această rundă de negocieri nucleare, am simţit că cealaltă parte asculta cuvintele noastre şi se gândea la ele, şi că G5 1 a ajuns la concluzia că nu are un timp foarte îndelungat şi o şansă pentru un acord cu Iranul”, a declarat Zarif.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe