Confiscarea extinsă a averilor dobândite prin infracţiuni. Românii invitaţi să contribuie la dezbatere

În urma uriaşului scandal Hexi Pharma, Ministerul Justiţiei îşi propune să aplice confiscarea extinsă inclusiv la infracţiunile privind sănătatea publică. Astfel, cei ce au făcut bani falsificând produse, infectând apa, falsificând alimente, ar urma sa rămână fără banii proveniţi din infracţiuni.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, invită "pe toată lumea" să citească proiectul de lege privind confiscarea extinsă a bunurilor dobândite prin activităţi infracţionale, aflat în dezbatere publică şi să contribuie la dezbatere, relatează Agerpres.

De asemenea, ministrul a reamintit, la Radio România Actualităţi că respectivul proiect reprezintă transpunerea unei directive europene în legislaţia românească.

Potrivit expunerii de motive a proiectului de act normativ, prin modificările legislative se urmăreşte în primul rând extinderea domeniului de aplicare a confiscării extinse, inclusiv la infracţiunile de serviciu sau cele privind sănătatea publică - domeniu care, reamintim, a fost în centrul unor scandaluri răsunătoare, Hexi Pharma fiind cel mai proeminent - prin renunţarea la reglementarea actuală care cuprinde o listă limitativă de infracţiuni.

"Prin adoptarea prezentului proiect de lege se va putea dispune în viitor măsura de siguranţă a confiscării extinse şi pentru alte infracţiuni (...): infracţiunile de serviciu (delapidarea, abuzul în serviciu, uzurparea funcţiei, conflictul de interese, obţinerea ilegală de fonduri), infracţiunile privind sănătatea publică (infectarea apei, falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse, comercializarea de produse alterate, traficul de produse sau substanţe toxice", se precizează în expunerea de motive.

Reamintim că Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectul de lege vizând aplicarea directivei Parlamentului European privind îngheţarea şi confiscarea produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, directivă al cărei raportor a fost Monica Macovei. Specialiştii ministerului au propus ca persoanelor condamnate pentru comiterea unor infracţiuni a căror pedeapsă este mai mare de patru ani să li se confişte bunurile, dacă judecătorul ajunge la concluzia că acestea au fost achiziţionate în urma comiterii unor infracţiuni.

Proiectul mai prevede că măsura confiscării extinse se dispune "dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale şi are în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei", se arată în proiectul de lege.

Un rol important îl va juca nou înfiinţata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) care va anunţa judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte autorităţi competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne