Condamnările R. Moldova la CEDO. CCM: judecătorii vor restitui sumele prejudiciate numai dacă vor fi condamnaţi penal
Curtea Constituţională a Moldovei (CCM) a decis că judecătorii vor restitui sumele de bani pe care ţara le pierde la CEDO doar dacă în privinţa lor va fi pronunţată o sentinţă de condamnare pentru încălcarea prevederilor Convenţiei Europene.
Membrii Curţii Constituţionale, Republica Moldova (constcourt.md)
La 25 iulie 2016, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către mai mulţi judecători în privinţa cărora Ministerul Justiţiei a intentat acţiuni civile de regres prin care se urmăreşte încasarea sumelor băneşti achitate de către stat urmare a pronunţării hotărârilor de condamnare la CEDO pe dosarele care le-au instrumentat.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au pretins că dispoziţiile articolului 27 din Legea cu privire la Agentul guvernamental contravin prevederilor Constituţiei.
Potrivit site-ului conscourt.md, CCM a constatat că, în temeiul normei contestate, este posibilă iniţierea acţiunii de regres a statului exclusiv în baza existenţei unei hotărâri sau decizii a Curţii Europene. Această normă nu prevede obligativitatea existenţei unei sentinţe judecătoreşti, adoptate în cadrul unui proces judiciar separat, prin care să se constate vinovăţia persoanei.
Pe de altă parte, Curtea a observat că, în cazul înaintării acţiunii de regres în cazul reparării prejudiciului cauzat prin anumite acţiuni ale instanţelor de judecată, în ordinea prevăzută de Codul Civil, spre deosebire de norma contestată, este necesară constatarea vinovăţiei prin sentinţă judecătorească.
În acelaşi sens, în conformitate cu articolul 19 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorul poate fi tras la răspundere pentru hotărârea pronunţată doar dacă va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal.
“Faptul că un judecător a ales din propria iniţiativă să nu urmeze standardele stabilite nu ar trebui să devină, în sine, un temei pentru răspunderea lui personală. Aceeaşi poziţie a fost împărtăşită şi de către Comisia de la Veneţia în opinia sa Amicus Curiae”, menţionează CCM conform sursei citate.
Ca urmare a hotărârii pronunţate, Curtea va emite o Adresă Parlamentului în vederea reglementării mecanismului de aplicare a instituţiei regresului împotriva persoanelor ale căror acţiuni sau inacţiuni au determinat încălcarea prevederilor Convenţiei Europene.
De menţionat că prin hotărârea CCM din luna iunie 2011 Curtea Constituţională a statuat că atragerea automată la răspundere disciplinară a judecătorului doar în baza unei hotărâri a Curţii Europene de condamnare a statului, fără a demonstra că legea a fost încălcată în mod intenţionat de către judecător, constituie o imixtiune inadmisibilă în independenţa judecătorului.
Potrivit articolului 27 din Legea cu privire la Agentul guvernamental, statul are dreptul de regres împotriva persoanelor ale căror acţiuni au contribuit semnificativ la încălcarea prevederilor Convenţiei Europene, care a fost constatată printr-o hotărâre sau a impus soluţionarea amiabilă a cauzei aflate pe rolul Curţii Europene. Sumele stabilite prin hotărârea sau decizia Curţii Europene, se restituie în baza unei hotărâri judecătoreşti, proporţional vinovăţiei stabilite.
În baza normei contestate, Ministerul Justiţiei este obligat să intenteze în termen de 3 ani acţiunea în regres, de încasare a sumelor stabilite prin hotărârea sau decizia Curţii Europene, dacă se întrunesc condiţiile prevăzute de lege.
Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Amintim că la sfârşitul lunii ianuarie 2016 ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari a declarat public despre faptul că 37 de funcţionari din Republica Moldova, dintre care 27 magistraţi, vor fi acţionaţi în instanţă pentru că au încălcat Convenţia europeană a drepturilor omului şi astfel RM a ajuns să fie condamnată la CEDO. Printre cei 37 de funcţionari care ulterior au fost citaţi în instanţă în calitate de pârâţi figurează judecători din judecătoriile de sector, de la Curtea de Apel, de la Curtea Supremă de Justiţie dar şi funcţionari de la Procuratura Generală etc.
În anul 2015, pentru hotărârile şi deciziile pronunţate de CEDO, Ministerul Finanţelor a achitat despăgubiri în sumă totală de 6.724.722 lei.
