Companie misterioasă turcă îl ajută pe Maduro să vândă aur în valoare de 900 milioane USD

Dictatorul venezuelean Nicolas Maduro (st) şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan
Dictatorul venezuelean Nicolas Maduro (st) şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan (Getty Images)

Dictatorul venezuelean Nicolas Maduro a vândut anul trecut aproximativ 40% din rezervele de aur ale Venezuelei, încercând să menţină guvernul pe linia de plutire, potrivit Bloomberg.

Dar deoarece laţul sancţiunilor americane s-a strâns tot mai mult, Maduro a făcut eforturi să găsească cumpărători, relatează site-ul de ştiri Zero Hedge.

Într-un raport publicat în urmă cu câteva zile, Bloomberg a dezvăluit rolul jucat de Sardes, o firmă turcă de brokeraj specializată în aur cu active în valoare de doar un milion de dolari, care a luat naştere la scurt timp după ce Maduro l-a vizitat pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan. La scurt timp după ce a fost înfiinţată în ianuarie 2018, volumul de aur gestionat de Sardes a crescut semnificativ, astfel că, firma a importat aur venezuelean în valoare de 41 milioane de dolari – fiind prima astfel de tranzacţie din ultimii peste 50 de ani care implică Turcia şi Venezuela. În următoarea lună, Sardes a importat aur suplimentar în valoare de 100 milioane de dolari.

Atunci când preşedintele american Donald Trump a semnat ordinul de aplicare a sancţiunilor asupra tranzacţiilor cu aur venezuelean, în noiembrie 2018, Sardes deja importase din seifurile băncii centrale venezuelene o cantitate de aur în valoare totală de 900 milioane de dolari – adică aproximativ 24 de tone de aur.

Şi ca un semnal că actuala criză venezueleană ar putea duce la noi tensiuni între SUA şi Turcia, unele rapoarte indică faptul că nu este pentru prima dată când s-a întâmplat acest lucru. Este de asemenea cel mai recent semn că Turcia sub Erdogan a ţinut în mod categoric partea Chinei şi Rusiei, opunându-se intereselor SUA.

Nu este pentru prima dată când Turcia s-a poziţionat ca un filtru pentru ţările care înfruntă sancţiuni americane, potenţial subminând eforturile Washingtonului de a izola guvernele pe care le consideră ostile sau corupte. Ankara a testat deseori limitele toleranţei SUA şi alianţa dintre cei doi membri cheie ai NATO este practic sfărâmată, potrivit declaraţiilor făcute de doi oficiali seniori americani.

Pe lângă rezistenţa generală faţă de amestecul Statelor Unite în afacerile interne ale altor ţări (poziţie probabil înrădăcinată în sprijinul acordat de Washington kurzilor), nu este clar ce anume are de câştigat Erdogan prin susţinerea lui Maduro. Venezuela nici măcar nu se numără printre primii 20 de parteneri comerciali ai Turciei (a cărei economie se bazează pe capital străin şi care este de asemenea un importator net de energie).

Erdogan a călătorit în Caracas în decembrie 2018 pentru a-l prezenta pe liderul venezuelean lui Ahmet Ahlatci, preşedintele unuia dintre cei mai mari rafinori de aur din Turcia. În ianuarie 2019, Tareck El Aissami, un aliat apropiat al lui Maduro, a efectuat o vizită la unul dintre sediile lui Ahlatci din Corum, oraş în centrul Turciei. La acea vreme, mass media turcă pro-guvernamentală a raportat că acolo va fi procesat aur venezuelean.

Totuşi, acest lucru nu s-a materializat deoarece Ahlatci a fost îngrijorat de efectul sancţiunilor americane, potrivit unei persoane la curent cu acea vizită. În schimb, El Aissami a studiat tehnologia de rafinare pentru a încerca să o aplice acasă, a adăugat persoana, care a cerut să nu fie identificată din cauza sensibilităţii problemei.

Cumpărarea de aur venezuelean se aseamănă oarecum cu aceleaşi scheme de plată în aur pe care Turcia le foloseşte pentru a plăti Teheranul pentru importurile sale de petrol iranian.

În cadrul regimului de sancţiuni, Iranul vinde anul Turciei combustibil în valoare de câteva miliarde de dolari, dar apoi descoperă că majoritatea banilor săi sunt blocaţi în conturi bancare turceşti din cauza restricţiilor internaţionale aplicate asupra virării banilor Teheranului. Însă, în trecut, diverse scheme elaborate care necesitau utilizarea aurului fizic au permis Republicii Islamice să îşi finanţeze comerţul extern.

Mehmet Hakan Atilla, fost director de tranzacţii bancare internaţionale la banca turcă de stat Turkiye Halk Bankasi AS, a fost condamnat anul trecut într-un tribunal din New York pentru participare la o astfel de schemă. Turcia susţine că acel caz s-a bazat pe dovezi inventate şi a negat faptul că ar fi comis vreo infracţiune. De asemenea, Ankara a precizat că nu este obligată să respecte sancţiunile americane unilaterale care îi blochează abilitatea să facă comerţ cu vecinii săi şi cu alţi parteneri economici.

Prin datele oficiale este imposibil să se ştie unde a ajuns aurul venezuelean după ce a fost transportat în Turcia. Guvernul din Ankara nu a dezvăluit unde s-ar afla aurul respectiv.

Dar poate, susţine Zero Hedge, în cazul în care SUA ar fi de acord să îl deporteze pe clericul Fethullah Gulen – pe care Turcia îl acuză de orchestrarea unui puci eşuat împotriva regimului lui Erdogan din iulie 2016 – este posibil ca liderul turc să reconsidere termenii relaţiei cu Maduro.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe