Colectiv, o dramă cu actul final scris în spitale. Zero verificări vizând infecţiile nosocomiale

România alocă Sănătăţii un procent infim din PIB faţă de alte ţări din UE, spitalele sunt vechi cu dotări depăşite moral şi, colac peste pupăză, în unităţile medicale nu s-au făcut controale vizând infecţiile nosocomiale. O combinaţie explozivă de factori, la fel de ucigaşă ca şi incendiul din Colectiv.
Bolnavi în spital
Bolnavi în spital (Epoch Times România)

Pe lângă faptul că a îndoliat România şi a dus la schimbarea unui guvern, drama din Colectiv a scos la iveală uriaşa problemă a infecţiilor nosocomiale din spitale, existând suspiciuni că unii dintre răniţi au fost omorâţi mai degrabă de infecţii intraspitaliceşti decât de flăcările şi fumul din club. Cum a fost posibil un astfel de lucru? Unul dintre răspunsuri îl dă un raport recent al Corpului de control al primului-ministru în urma unui control efecutat în perioada martie - septembrie 2016, la Ministerul Sănătăţii, la spitalele în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv şi la Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti.

Surprinzător sau nu, controlul a relevat că anterior dramei de la Colectiv, Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti (DSPMB) nu a prelevat probe pentru control microbiologic pentru a evidenţia infecţiile nosocomiale de la niciuna din cele 50 de unităţi sanitare cu paturi verificate, deşi în majoritatea spitalelor fuseseră semnalate deficienţe privind condiţiile igienico-sanitare, sterilizarea şi normele de curăţenie/dezinfecţie, relatează News.ro.

”În ceea ce priveşte inspecţiile efectuate de către DSPMB în unităţile sanitare cu paturi şi UPU/CPU, anterior şi ulterior incendiului de la clubul Colectiv, a rezultat că această instituţie a acţionat în mod diferit, în sensul că anterior acestui eveniment DSMPB nu a prelevat probe pentru control microbiologic (teste sanitare, probe de apă potabilă, probe alimente), în vederea evidenţierii infecţiilor nosocomiale, de la niciuna din cele 50 de unităţi sanitare cu paturi verificate, deşi au fost semnalate deficienţe în majoritatea spitalelor privind condiţiile igienico-sanitare, sterilizarea şi normele de curăţenie/dezinfecţie. De asemenea, anterior incendiului de la clubul Colectiv, DSPMB nu a efectuat o evaluare/supraveghere a situaţiei infecţiilor nosocomiale în cadrul acţiunilor desfăşurate la spitalele verificate, aşa cum a realizat ulterior acestui eveniment”, se arată în raport.

Probleme evidenţiate în general la nivelul unităţilor sanitare sunt: constrângeri legate de spaţiile în care se derulează activitatea medicală de urgenţă (clădiri vechi, pereţi cu zugrăveli deteriorate, pavimente distruse etc.); insuficienţa personalului medical cu specialitatea în medicină de urgenţă, cauzată în principal de demotivarea corpului medical (salarizare, condiţii de lucru, deprecierea statutului social); insuficienţa dotărilor specifice asistenţei medicale de urgenţă şi a medicamentelor şi materialelor sanitare; supraaglomerarea UPU/CPU cu cazuri de pacienţi cu afecţiuni curente/cazuri sociale, care ar putea fi preluate de medicina de familie şi de medicina publică (medicina ambulatorie, spitalele care nu sunt de urgenţă).

Probleme evidenţiate la nivelul sistemului de sănătate publică, identificate de Corpul de Control al premierului, sunt: subfinanţarea sistemului de sănătate publică din România (3-3,5% din PIB) faţă de alte ţări din UE (7-11% din PIB); infrastructura învechită: spitale cu clădiri improprii circuitelor funcţionale, dotări depăşite moral şi fizic; domeniul sănătăţii publice este incomplet reglementat (cu referire la servicii medicale private, asigurări de sănătate etc.); demotivarea corpului medical (salarizare, condiţii de lucru, deprecierea statutului personalului medical).

Articolul integral poate fi citit aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință