Coaliţia pentru educaţie: „Schimbarea în educaţie este o schimbare în cultură, nu în legislaţie”

Formarea iniţială, cum se normează cadrele didactice, ce se întâmplă în şcolile din mediul rural? Cum se reformează programele şcolare? Cum se numără absenteismul? Ce înseamnă analfabetismul funcţional? Cum numărăm analfabeţii funcţionali? Ce atitudine să avem faţă de predarea ştiinţelor, a matematicii? Ce vor face elevii după ce termină şcoala? Cine sunt ei? Iată o sumă de teme de care toată lumea se plânge şi la care nu sunt soluţii în prezent.
Început de an şcolar la Şcoala 175 din Sectorul 1
Început de an şcolar la Şcoala 175 din Sectorul 1 (Epoch Times România)

Federaţia Coaliţia pentru Educaţie a lansat marţi, 12 aprilie, publicaţia "Viitorul Educaţiei – 11 perspective pentru România", la Impact Hub Bucureşti.

Activităţi şcolare interesante, nu extraşcolare

Subiectele discutate s-au concentrat pe priorităţile Coaliţiei în educaţie: creşterea calităţii resurselor umane în învăţământ şi dezbaterea publică ce se va desfăşura pe 21 aprilie.

„Există o forţă de a schimba lucrurile în zona non-guvernamentală pe care ar trebui s-o aducem în spaţiul şcolar”, a afirmat Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei “Coaliţia pentru Educaţie”, remarcând că va exista o bătălie pe timpul elevului, dar mai ales pe ducerea expertizei din zona experţilor independenţi în spaţiul orelor de clasă.

Chiar privitor la acest lucru vor fi Cele 11 perspective despre educaţia de astăzi, adică despre cum am putea să facem lucrurile, ce am putea să modificăm în spaţiul educaţional, dar şi care sunt riscurile care se întâmplă în scalare, a explicat preşedinta Coaliţiei.

Cum se poate face să dispară plictiseala de la ore?

Direcţiile strategice şi prioritatea în calitatea resurselor umane au în vedere modalitatea de a oferi expertiză profesorilor. Chiar şi cu cel mai bun plan-cadru, elevii vor suferi în continuare de plictiseală la ore, dacă nu se întâmplă o transformare cu profesorii, dacă profesorii nu primesc metode de susţinere, materiale didactice şi alte lucruri care vor avea impact asupra dezvoltării la clasă.

Masterat didactic sau modul pedagogic I II ?

Modalitatea aleasă de Coaliţie este discuţia publică dacă profesorii să facă sau nu masterat didactic, cu atât mai mult cu cât subiectul este trecut în umbra în sfera publică, neexistând un angajament politic despre implementatrea lui. Atunci, Coaliţia s-a gândit să-l supună dezbaterii publice şi, în final, să analizeze soluţia cea mai bună- Masteratul didactic sau modul psihopedagogic I II? Acesta e întrebarea ce va fi lansată public în ziua de 21 aprilie.

Coaliţia este despre transformarea sistemului

În urma interacţiunilor de aproape an de zile cu şcoli, profesori, elevi, Coaliţia a constatat că o sumă de probleme importante sunt inexistente pe masa guvernamentală.

Formarea iniţială, cum se normează cadrele didactice, ce se întâmplă în şcolile din mediul rural? Cum se reformează programele şcolare? Cum se numără absenteismul? Ce înseamnă analfabetismul funcţional? Cum numărăm analfabeţii funcţionali? Ce atitudine să avem faţă de predarea ştiinţelor, a matematicii? De asemenea, un lucru important este dezorientarea elevilor: elevii termină şcoala şi sunt confuzi că nu ştiu cine sunt şi ce vor face. Iată o serie de teme de care toată lumea se plânge şi care nu au soluţii în prezent.

Coaliţia încearcă, aşadar, să identifice potenţiale soluţii care să ducă la transformarea sistemului educaţional, cu rezultate concrete. Poziţia publică a Coaliţiei se concentrează pe cele 5 mari teme din Manifestul Educaţiei.

Formatul ales de audiere publică conferă valoare acelei persoane şi îşi va susţine punctual de vedere, în sensul că opinia ei va conta în raportul final.

„Schimbarea în educaţie va fi o schimbare în cultură. Silenţioasă, care să promoveze autonomie în învăţare, care să intre în cultura învăţării. E o revoluţie de cultură şi mai puţin legată de o lege anume”, a afirmat un membru al Coaliţiei.

În final, s-a afirmat că publicaţia Coaliţiei îşi propune să atragă atenţia asupra celor 11 perspective. Nu să le transforme în politică publică ci să creeze un model, o orientare către descentralizare. Adică, profesorii, copii, părinţii să aibă posibilitatea să construiască programele de care au nevoie, acolo în localitatea lor.

„Milităm pentru proxima dezvoltare”, a mai menţionat Daniela Vişoianu, „cu cea mai mică schimbare posibilă, de metodologie, nu de lege- să generăm, cel mai mare efect. Vrem să găsim schimbarea cea mai mică, care să genereze cea mai mare transformare a cadrelor didactice''.