Cioloş, explicaţii despre decizia Tribunalului de a respinge înregistrarea în Registrul Partidelor a hotărârii Convenţiei Naţionale PLUS
Dacian Ciolos (Epoch Times România)
Decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge, ca inadmisibilă, cererea de înregistrare în Registrul Partidelor Politice a hotărârii din decembrie 2019 a Convenţiei Naţionale PLUS, prin care au fost aleşi preşedintele partidului, membrii Comisiei de Integritate şi Arbitraj, membrii Comisiei de cenzuri şi Coordonatorii regionali nu împiedică nici funcţionarea partidului PLUS, nici validitatea deciziei de fuziune cu USR, care ar urma să fie luată la Congresul din 15 august, a declarat Dacian Cioloş, pentru G4Media.
Cioloş a menţionat că este preşedintele PLUS cu mandat până în 2022, conform statutului partidului.
”Tribunalul a acceptat să înregistreze în registrul partidelor modificările la statut, dar nu a vrut să înregistreze şi alegerea coordonatorilor regionali, aşa cum noi am cerut, argumentând că legea nu prevede aceste funcţii şi că nu e nevoie ca acestea să fie înregistrate în registrul partidelor (dacă nu sunt prevăzute în legea partidelor). Însă funcţiile şi alegerile sunt valabile pentru că sunt prevăzute în statut şi au fost alese statutar”, a precizat Cioloş pentru publicaţia citată.
Liderul PLUS a mai explicat faptul că la ultima Convenţie a formaţiunii, partidul a operat câteva modificări în statut, a ales coordonatorii regionali (o inovaţie pentru organizarea unui partid) şi a reales preşedintele partidului.
”Deşi statutul partidului prevede un mandat lung, am zis că în primii ani accept doar mandate de un an, ca să putem avea şi alte candidaturii şi eventual alt preşedinte în cazul în care lucrurile evoluează de aşa natură”, a precizat Cioloş.
Partidele au obligaţia legală de a sesiza Tribunalul Bucureşti (care ţine Registrul Partidelor) de fiecare dată când îşi schimbă statutul sau conducerea, au explicat pentru G4Media.ro juriştii PLUS. Potrivit acestora, partidul ar urma să facă apel pentru a înregistra coordonatorii regionali (un echivalent mai larg ai vice-preşedinţilor), însă şi dacă sunt înregistraţi şi dacă nu, aceştia îşi pot continua activitatea statutar.
