Chirurgia minim invazivă ia avânt în România

(photos.com)

În perioada 21 - 23 noiembrie a avut loc la Bucureşti cel de-al VII-lea Congres Naţional al Asociaţiei Române pentru Chirurgie Endoscopică ARCE 2013. Acest congres, la care Epoch Times România a avut plăcerea de a fi partener media, se înscrie printre multiplele activităţi organizate de ARCE.

Asociaţia Română pentru Chirurgie Endoscopică şi alte Tehnici Intervenţionale (ARCE) a fost înfiinţată în iulie 2001 datorită iniţiativei a 28 de medici specialişti entuziaşti (20 de chirurgi generalişti, 2 chirurgi de chirurgie toracică, 5 gastroenterologi şi un chirurg pediatru).

Astăzi asociaţia are sute de membri, atât din ţară cât şi din străinătate, majoritatea chirurgi generalişti dar şi chirurgi aparţinând altor specialităţi medicale, cât şi anestezişti, gastroenterologi etc.

Principalul scop al fondatorilor a fost acela de a promova şi dezvolta în România chirurgia endoscopică şi tehnicile intervenţionale minim invazive asociate acesteia.

Participanţii la congresul de anul acesta au avut ocazia de a asista la conferinţele unor specialişti de renume internaţional precum: Roberto Bergamaschi (S.U.A); Paolo Bianchi (Italia); Dursun Bugra (Turcia); Dejan Djuric (Serbia); Dejan Ilincic (Serbia); Caterina Foppa (S.U.A); Karl Fuchs (Germania); Igor Khatkov (Rusia); Konstantinos M. Konstandinidis (Grecia); Lubomir Martinek (Serbia); Mario Morino (Italia); John Nicholls (Marea Britanie); Mircea Onaca (Olanda); Lucian Panait (S.U.A); Gianfranco Silecchia (Italia); Ashish Sinha (S.U.A); Valentin Sojar (Slovenia); Marek Soltes (Slovacia); Selman Uranues (Austria); Elsa Valsdottir (Islanda); Giovanni Zaninotto (Italia).

Cu această ocazie, am solicitat, pentru cititorii noştri, profesorului Cătălin Copăescu, recunoscut drept cel mai bun specialist român în chirurgie bariatrică (chirurgia obezităţii), mai multe detalii despre importanţa chirurgiei endoscopice şi despre aplicaţiile acesteia la noi în ţară.

"Elementul central al acestui Congres vizând toate cursurile, simpozioanele, sesiunile ştiinţifice pe care le conţine este chirurgia endoscopică, chirurgia minim invazivă, chirurgia care foloseşte sisteme computerizate pentru preluarea imaginii, pentru tratarea diferitelor structuri, secţionarea acestora. În fapt este o înaltă tehnologie folosită în sprijinul pacienţilor”, a declarat profesorul Copăescu.

Vă invităm să citiţi mai jos interviul integral acordat de domnia sa în exclusivitate pentru Epoch Times.

R: Avem onoarea de a-l intervieva pe preşedintele celui de-al V-lea Simpozion Naţional de Chirurgie Bariatrică şi Metabolică, domnul profesor Cătălin Copăescu. Ştim că dumneavoastră faceţi parte şi din comitetul de organizare al Congresului ARCE 2013 Bucureşti. Care este scopul Congresului ARCE 2013?

CC: Congresul ARCE 2013 reuneşte în cadrul lucrărilor sale şi Simpozionul de Chirurgie Bariatrică şi Metabolică al cărui preşedinte sunt de la înfiinţarea acestui Simpozion, căutând astfel să capacităm interesul a câtor mai mulţi participanţi interesaţi de chirurgie minim invazivă în diferite domenii ale patologiei, atât patologie a tubului digestiv, patologia colonului, rectului, patologie toracică, cât şi patologie legată de obezitate, boli metabolice, diabet. Această combinaţie interesantă este întâlnită în toate evenimentele actuale şi vizează identificarea unor protocoale, unor standarde, care oferă soluţii diagnostice şi terapeutice mai bune pentru pacienţii noştri.

Elementul central al acestui Congres vizând toate cursurile, simpozioanele, sesiunile ştiinţifice pe care le conţine este chirurgia endoscopică, chirurgia minim invazivă, chirurgia care foloseşte sisteme computerizate pentru preluarea imaginii, pentru tratarea diferitelor structuri, secţionarea acestora. În fapt este o înaltă tehnologie folosită în sprijinul pacienţilor. Chirurgia minim invazivă, video-asistată, endoscopică, indiferent cum vreţi să o numiţi, discutăm de aceeaşi paletă de intervenţii chirurgicale foarte moderne, a pătruns în România de peste 20 de ani şi an de an observăm cum aceste tehnologii reuşesc să intre în practica de zi cu zi în tot mai multe spitale spre beneficiul pacienţilor noştri.

Rata de utilizare a acestor tehnici este undeva în jur de 30% în România, însă avem şi centre unde această rată este peste 90%, ceea ce înseamnă că pacienţii trataţi în acele unităţi pot beneficia exact de aceleaşi avantaje pe care le poate avea un pacient operat în Germania, operat în orice stat occidental din Europa, peste ocean sau în Extremul Orient.

Avem onoarea ca în cadrul lucrărilor acestui congres să avem invitaţi străini din 12 ţări, sunt peste 20 de invitaţi de marcă din întreaga comunitate chirurgicală internaţională. Parte dintre ei sunt conducătorii unor asociaţii profesionale de renume dintre care aş numi: European Association of Endoscopic Surgery, cel mai important for ştiinţific european care creditează activitatea noastră, îi garantează nivelul prin ceea ce voi spune în continuare: acceptarea ca în 2015, la Bucureşti, să se organizeze Congresul European al EAES (European Association of Endoscopic Surgery), cel mai important eveniment al chirurgiei minim invazive a anului. Noi vom fi gazda acestui eveniment, motiv pentru care, sigur este şi o onoare pentru noi, dar şi lucrările acestui congres au ţinut să aibă un nivel ambiţios, un nivel ridicat pentru musafirii noştri aflaţi astăzi aici pentru a creşte nivelul ştiinţific al congresului, dar dintr-un alt punct de vedere de a verifica care este nivelul lucrărilor din România să poată primi un feedback pozitiv şi se pare că aşa se întâmplă, deja jumătate din lucrările congresului s-au consumat. Evenimentele desfăşurate în cadrul acestui congres şi-au atins obiectivul, au fost la nivelul aşteptat spre surpriza noastră plăcută şi uneori spre surprinderea, dacă vreţi, a invitaţilor străini care ştiau mai puţin despre nivelul la care se află România. Sigur că mai avem multe de făcut. Rolul congresului, rolul Asociaţiei Române de Chirurgie Endoscopică este în principal educativ pentru că nu doar tehnologia pe care eventual am putea s-o achiziţionăm în diferite spitale este suficientă pentru a trata pacienţii respectivi ci poate tocmai pentru că nivelul e foarte sofisticat şi în utilizare şi în aplicare, contribuţia celor care instruiesc medicii în folosirea acestor tehnologii este majoră. Rolul educativ, subliniez, este unul major pentru noi, el nu se referă numai la chirurgi de chirurgie generală ci se referă şi la celelalte specialităţi care fac parte din comunitatea chirurgilor care folosesc tehnici endoscopice şi anume: ginecologi, urologi, neurochirurgi, anestezişti, chirurgi de chirurgie toracică care îşi organizează simpozioane, workshop-uri, mese rotunde alături de noi astfel încât abordul multi-disciplinar şi inter-disciplinar al pacientului să aibă de câştigat. Să poată fi diagnosticat şi tratat indiferent de patologia sa prin aceste tehnici foarte moderne.

Sigur o să mă întrebaţi care sunt avantajele acestor tehnici foarte moderne, deja este la ordinea zilei, este cunoscut că folosind aceste tehnologii vei avea incizii, tăieturi mai mici la nivelul abdomenului, toracelui sau locului unde se află suferinţa respectivului pacient. Aceste incizii mai mici nu înseamnă o abordare minimală sau minimalistă a patologiei, ci prin aceste porţi de acces, prin aceste orificii pătrundem în zona suferindă şi de acolo cu ajutorul tehnologiei realizăm operaţii extrem de delicate care urmează aceiaşi paşi ca şi în cazul operaţiei deschise însă prezervă integritatea peretelui corpului respectiv, în speţă cel mai frecvent abdominal. Astăzi ne aşteptăm ca tehnologia medicală să avanseze într-atât încât să beneficiem şi de tehnologii şi mai sofisticate, cum sunt: cea robotică de care cu siguranţă toată lumea ştie şi sunt dezbătute, analizate şi promovate şi aceste tehnici; tehnicile transorificiale prin orificiile naturale (să fii operat prin cavitatea bucală sau prin alte orificii naturale) cicatricile fiind invizibile sau mai mult decât atât, tehnici care nu ating pacientul, concentrări de unde de la distanţă în interiorul corpului cu distrucţii tumorale la distanţă. Iată că discutăm de ceva ce poate în urmă cu 20 de ani părea de ordinul ştiinţifico-fantastic, astăzi sunt realităţi şi ne bucurăm că în aceste zile sub umbrela Congresului Asociaţiei Române de Chirurgie Endoscopică cu o participare internaţională cei care sunt parte a acestui eveniment au şansa să identifice cele mai noi realizări în domeniu şi nu în ultimul rând să îşi comunice experienţa proprie în cazul unor sesiuni dedicate lucrărilor video, lucrărilor orale, unor sesiuni de postere pe suport electronic extrem de interesante.

R: Tema congresului anul acesta este „Setting up standards in minimally invasive surgery. Better results for our patients.” („Setarea standardelor în chirurgia minim invazivă. Rezultate mai bune pentru pacienţii noştri.”) De ce aţi ales această temă?

CC: Este chiar în lumina a ceea ce am menţionat mai devreme. Încercăm să oferim pacienţilor noştri, în vederea obţinerii unor rezultate mai bune, standarde de diagnostic şi terapie. Sigur că nu le putem oferi pacienţilor ca atare fără contribuţia medicilor, deci practic este o orientare către pacient însă este indirectă, este o adresare către medici, către colegii noştri care prin actul educaţional la care sperăm să contribuim şi cu acest eveniment, să putem stabili tratamente în consens, să ridicăm standardul de diagnostic şi tratament minim invaziv adresat acestor pacienţi şi în final să ne bucurăm de rezultate mai bune.

Nu este lipsită de interes comparaţia cu ţările care sunt mai avansate decât noi din acest punct de vedere, unde s-a dovedit că existenţa unor standarde verificate, existenţa unor protocoale de atitudine verificate şi îmbunătăţite în permanenţă a condus la obţinerea unor rezultate tot mai bune. Îmi permit, şi de fiecare dată mă gândesc la această paralelă cu activitatea din aviaţie. Dacă reuşim să respectăm şi în medicină nişte protocoale care vor fi impuse în orice unitate sanitară, aşa cum în orice aeroport se întâmplă la fel şi nu cred că e cazul să va dau detalii, în orice avion ori de câte ori decolezi sau aterizezi îţi pui centura chiar dacă se întâmplă sau nu se întâmplă ceva deosebit, dacă vom reuşi să uniformizăm aceste standarde la nivel naţional, trendul fiind internaţional, cu siguranţă vom putea oferi pacienţilor noştri o rată de insucces sau de complicaţii atât de scăzută precum accidentele în aviaţie.

R: Care este nivelul de performanţă în România privind formele de intervenţie chirurgicală minim invazive?

CC: În România aplicarea acestor tehnici este diferită în funcţie de dotarea şi instruirea colectivelor care lucrează în spitalele respective. Foarte multe din spitalele din România, spitale de referinţă, au echipamente pentru a realiza astfel de intervenţii chirurgicale. Gama intervenţiilor chirurgicale este şi ea diferită. În general ne bucurăm să fi înregistrat în ultimii ani un progres important, o creştere a ratei de utilizare a acestor tehnici pentru majoritatea procedeelor, să le spunem, mai simple şi medii, însă pentru procedeele mai complexe, cele care necesită şi o instruire şi un echipament mai delicat şi mai costisitor în acelaşi timp, există doar câteva centre care de altfel au şi renume internaţional, şi care s-au făcut remarcate prin expertiza lor în domeniul tratamentului bolilor chirurgicale ale obezităţii, ale bolilor metabolice, ale diabetului unde avem prioritate mondială pentru anumite tehnici în chirurgia laparoscopică a colonului, a rectului, a timusului unde avem priorităţi internaţionale şi experienţă notabilă din acest punct de vedere şi sperăm ca în tot mai multe domenii, lista sigur ar putea să continue, o las deschisă pentru a nu fi suspectat că omit în mod deliberat pe cineva, însă am în minte o mulţime de colegi intens preocupaţi pentru a contribui la afirmarea şi recunoaşterea României în acest domeniu. Noi am pătruns mai târziu în această piaţă a chirurgiei moderne dar se pare că am pătruns odată cu apariţia la nivel internaţional a chirurgiei endoscopice şi a fost o şansă pentru noi, astfel încât putem spune că în multe din centre vorbim aceeaşi limbă cu cea a chirurgiei moderne din lume. Aşa se şi întâmplă să fi fost apreciat nivelul nostru şi să fie acceptat Bucureştiul drept gazdă a evenimentului atât de important EAES 2015.

R: Ce înseamnă pentru România acest eveniment care va fi organizat şi al cărui preşedinte veţi fi?

CC: Am onoarea să fiu preşedintele propus pentru acest eveniment, este şi o onoare şi o mare responsabilitate, pentru că vom fi gazda a probabil 2.500-3.000 de chirurgi din întreaga lume, iar pentru România este nu numai şansa de a fi o gazdă onorantă ci este şansa de a avea desfăşurate aproape de noi lucrări cu teme extrem de interesante, este o şansă, nu i-aş spune unică ci probabil între primele şanse în acest sens de a întâlni chirurgi care practică o astfel de soluţie terapeutică, din întreaga lume. Chirurgi despre care probabil că au citit articole, le-au urmărit conferinţele în diferite medii, dar nu i-au întâlnit în direct în cadrul unui eveniment care se desfăşoară tocmai în România. Este un prilej educaţional în primul rând, este un prilej ca aceşti colegi ai noştri să îşi afirme la rându-le expertiza, experienţa, nivelul la care au ajuns în cadrul unui for internaţional, pentru că ei vor aplica pentru a le fi acceptate lucrările în cadrul acestei dezbateri. Deci este şi un prilej de afirmare nu numai unul de informare.