China reduce rezervele minime obligatorii, deblochează 700 miliarde de yuani pe fondul disputelor comerciale şi a default-urilor în masă

(Fred Dufour/Getty Images)

După cum se aşteptau analiştii, Banca Centrală a Chinei a anunţat că va reduce rezervele minime obligatorii (RRR) pentru unele bănci, cu 0,5% începând cu 5 iulie, la doar două luni după ce a făcut o reducere similară în 17 aprilie, prima asemenea măsură de la începutul lui 2016.

Mişcarea va debloca lichidităţi în valoare 700 miliarde de yuani (108 miliarde de dolari) pe fondul adâncirii tensiunilor comerciale, a unei încetiniri semnificative a creşterii economice, a unei pieţe deficitare a acţiunilor, a amplificării forţate a call-urilor în marjă şi pe fondul unor default-uri în rândul corporaţiilor, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Conform băncii centrale chineze, obiectivul reducerii rezervelor este acela de a “susţine IMM-urile şi de a promova mai mult programul swap de tip ‘acţiuni în schimbul datoriei’” (debt-to-equity). Reducerea va fi aplicată în cazul băncilor comerciale majore deţinute de stat, a creditorilor comerciali pe acţiuni, a băncilor poştale, a creditorilor comercial urbani, a băncilor rurale şi a băncilor străine. Cu alte cuvinte în aproape toate cazurile.

“Mărimea lichidităţilor eliberate a depăşit aşteptările” şi este mai mare decât precedenta reducere din acest an, a declarat analistul Ming Ming de la Citic Group. “Este aproape o reducere universală din moment ce acoperă aproape toţi creditorii”.

Reducerea rezervelor minime obligatorii (RRR) a fost larg aşteptată după ce Banca Centrală a publicat săptămâna trecută un document de lucru în care a cerut o astfel de reducere.

Conform Bloomberg, reducerea urmăreşte să obţină două lucruri: astfel, cele 500 miliarde de yuani deblocate pentru cele mai mari cinci bănci chineze de stat şi pentru 12 creditori comerciali pe acţiuni vor fi folosite pentru schimburi “debt-to-equity”, lucru care poate reduce povara datoriilor companiilor şi poate ajuta la curăţarea bilanţului băncilor.

Mişcarea are loc după ce aproximativ 20 de falimente în 2018 şi înaintea unui val de rambursări corporative care i-a determinat pe analişti să îşi exprime temerile în legătură cu o avalanşă de incapacităţi de plată.

Companiile chineze trebuie să ramburseze obligaţiuni în valoare totală de 2,7 trilioane de yuani pe piaţa onshore şi offshore în cea de-a doua jumătate a acestui an. De asemenea, tot în acea perioadă de timp urmează să ajungă la scadenţă anumite titluri de valoare (trust products) în valoare de 3,3 trilioane de yuani.

De asemenea, mai susţine Bloomberg, alte 200 miliarde de yuani deblocate pentru creditori mai mici, precum bănci poştale şi creditori comerciali urbani, vor fi folosite pentru a susţine finanţarea companiilor mai mici. Mişcarea are loc pe fondul temerilor că disputa comercială tot mai intensă dintre SUA şi China ar putea afecta şi mai mult economia chineză deja puternic încetinită şi urmăreşte să furnizeze un stimulent economic pentru a contrabalansa riscul unei contractări suplimentare a economiei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie