China lansează un sistem de plăţi pentru yuani şi ruble

Regimurile monetare ale Chinei şi Rusiei, două dintre cele mai bogate naţiuni din lume în resurse se apropie tot mai mult pe zi ce trece.
Dolari americani şi yuani chinezi.
Dolari americani şi yuani chinezi. (Captură Foto)

În cel mai recent efort pentru convergenţă, China a creat un sistem PVP (payment versus payment) pentru tranzacţiile în yuani chinezi şi ruble ruseşti, măsură ce urmăreşte să reducă riscurile şi să îmbunătăţească eficienţa tranzacţiilor valutare. Sistemul PVP pentru tranzacţii în yuani şi ruble, proiectat pentru a optimiza tranzacţiile comerciale şi valutare dintre Moscova şi Beijing, a fost lansat luni după ce s-a primit aprobarea Băncii Centrale a Chinei, se arată într-o declaraţie publicată de sistemul chinez de tranzacţionare în valute străine.

Este pentru prima dată când a fost creat un sistem PVP pentru tranzacţionarea yuanului şi valutelor străine, precizează declaraţia, care a fost postată miercuri pe website-ul CFETS (Sistemul de Schimb pentru Comerţ Extern al Chinei). Sistemele PVP permit decontări simultane de tranzacţii în două valute diferite.

Potrivit CFETS, sistemul va reduce riscul de decontare, precum şi riscul ca tranzacţiile să aibă loc în fusuri orare diferite şi ar îmbunătăţi eficienţa pieţei de schimburi valutare. Bineînţeles, dacă cele două ţări ar avea un sistem de plată bazat pe blockchain, atunci ar fi avut deja toate acestea şi multe altele.

CFETS a declarat că plănuieşte să introducă sistemele PVP pentru tranzacţiile în yuani şi alte valute, pe baza iniţiativei chineze “Road and Belt” cunoscută în România sub numele de Drumul Mătăsii.

Planurile de convergenţă monetară dintre Beijing şi Moscova nu sunt noi. Cea mai notabilă schimbare de situaţie a avut loc în 14 martie, când Banca Centrală a Rusiei a deschis primul său birou în străinătate în Beijing, marcând un pas către crearea unei alianţe Beijing-Moscova care să evite dolarul american în sistemul monetar global şi să introducă un standard al comerţului susţinut de aur.

După cum a precizat atunci publicaţia South China Morning Post, deschiderea noului birou al Băncii Centrale a Rusiei era programat în acordurile încheiate între cei doi vecini pentru a-şi consolida relaţiile economice după ce Occidentul a aplicat sancţiuni Moscovei pentru rolul său în criza din Ucraina şi după ce scăderea severă a preţului petrolului a lovit economia rusă.

La acea vreme, Vladimir Şapovalov, înalt oficial la Banca Centrală a Rusiei, a declarat că Băncile Centrale Rusă şi Chineză concepeau un memorandum pentru a rezolva problemele tehnice legate de importurile chineze de aur rusesc şi că detaliile vor fi publicate în curând.

Mai mult, în aproximativ aceeaşi perioadă de timp, în condiţiile în care Banca Centrală Rusă se apropia de China, aceasta din urmă a răspuns prin crearea unei bănci de clearing la Moscova pentru gestionarea tranzacţiilor în yuani chinezi. Banca pentru Industrie şi Comerţ a Chinei (ICBC) a început în urmă cu câteva zile să funcţioneze în mod oficial ca o bancă de clearing a monedei chineze renminbi.

“Autorităţile chineze şi ruse de reglementare a operaţiunilor financiare au semnat o serie de acorduri majore, ceea ce marchează un nou nivel de cooperare financiară”, a afirmat Dmitri Skobelkin, directul adjunct al Băncii Centrale a Rusiei. “Lansarea serviciilor de clearing a monedei renminbi în Rusia ... va promova cooperarea financiară dintre cele două ţări”, a adăugat el.