Ceremonie la Monumentul Eroilor Americani din Parcul Kiseleff
a Monumentul Eroilor Americani din Parcul Kiseleff, are loc o ceremonie de comemorare a celor 378 de piloţi şi membri de echipaj ai aeronavelor US Airforce, căzuţi la datorie pe teritoriul României, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi a prizonierilor de război americani internaţi în lagărele de pe teritoriul ţării noastre
La ceremonia organizată de Ambasada SUA la Bucureşti, începând cu ora 10.00, vor participa însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, Jeri Guthrie-Corn, oficiali ai Ministerului Apărării şi ataşaţi militari acreditaţi la Bucureşti.
Garda de onoare a Regimentului 30 Gardă şi Protocol "Mihai Viteazu" va prezenta onorul, iar Muzica Reprezentativă a Armatei va intona imnurile celor două state.
Monumentul din Parcul Kiseleff a fost inaugurat la 1 octombrie 2007, şi a fost construit cu sprijinul unei celebre instituţii americane, "Vechea şi Onorabila Companie de Artilerie din Massachusetts". Fondată în anul 1638 pentru a-i apăra pe coloniştii britanici, Compania este socotită prima unitate militară din emisfera vestică. În ultimii 300 de ani, soldaţii ei au participat la cele mai importante confruntări în care au fost implicate Statele Unite - luptele de la Bunker Hill şi Yorktown, războiul din anul 1812, Războiul de Secesiune, primul şi al doilea Război Mondial, precum şi în războaiele din Coreea, Vietnam şi Golful Persic.
În 2002, în Parcul Cişmigiu a fost inaugurat primul Monument dedicat eroilor americani. În 2006 a fost refăcut şi amplasat într-o poziţie ce permite o mai bună vizualizare. Monumentul a fost ridicat cu sprijinul Fundaţiei Internaţionale Franco-Române, o organizaţie non-guvernamentală românească şi al Ambasadei SUA la Bucureşti.
***
Participarea României la cel de-Al Doilea Război Mondial a fost determinată de rupturile teritoriale din vara şi toamna anului 1940, când Uniunea Sovietică, Ungaria şi Bulgaria au ocupat, în urma unor brutale ultimatumuri şi dictate, teritorii cu o suprafaţă de aproximativ 100.000 kmp şi cu peste 7.000.000 locuitori. Eliberarea Basarabiei şi a părţii de nord a Bucovinei nu a însemnat însă sfârşitul participării armatei române la război.
Hotărârea mareşalului Ion Antonescu de a continua operaţiunile militare şi după restabilirea suveranităţii româneşti asupra Basarabiei şi Bucovinei a avut consecinţe importante nu numai pe plan intern, ci şi în privinţa relaţiilor internaţionale.
La sfârşitul anului 1941, ţara noastră a fost pusă în mod formal în stare de război cu Marea Britanie şi cu Statele Unite ale Americii.
Ca urmare a alianţelor realizate, Marea Britanie a decis ruperea relaţiilor diplomatice cu România (decembrie 1941), iar ţara noastră a declarat război SUA (iunie 1942). Mareşalul Antonescu nu s-a considerat în război efectiv cu cele două ţări occidentale şi nu a întreprins nici o acţiune militară împotriva acestora. La rândul lor, avioanele americane şi engleze au executat în 1942-1943 mai multe raiduri aeriene împotriva României, vizând cu precădere zona petroliferă din Valea Prahovei, dar rezultatele au fost mai curând modeste.
La 12 iunie 1942, 12 bombardiere americane de tip Consolidated B-24 "Liberator" au pătruns în spaţiul aerian românesc, venind dinspre Marea Neagră, şi au bombardat la întâmplare, de la Constanţa până la Ploieşti, fără însă a produce pagube însemnate (misiunea "Halpro"). La 1 august 1943, din cele 177 de avioane americane plecate din Libia, au ajuns în România un număr de 162; au fost doborâte de artileria antiaeriană română 41 aparate, s-au întors la bază doar 88, dintre care 55 cu avarii (unele au aterizat pe parcurs). Au fost omorâţi 147 aviatori, iar 116 au fost luaţi prizonieri.
Primul bombardament masiv aerian asupra Bucureştiului a avut loc la 4 aprilie 1944 şi a fost efectuat în valuri succesive de bombardiere ale Statelor Unite, întrebuinţându-se sistemul "covorului" de bombe. Acest atac a ucis câteva mii de oameni în mai puţin de două ore şi a afectat sau distrus câteva fabrici şi hoteluri.
La 12 aprilie 1944, la opt zile după primul bombardament masiv asupra Bucureştiului, are loc propunerea Uniunii Sovietice de a acorda României un armistiţiu, cu condiţia de a rupe relaţiile cu Germania şi a continua lupta alături de armata sovietică. Propunerea cuprindea şase puncte, cel din urmă privea desfiinţarea Dictatului de la Viena şi acordarea de ajutor pentru eliberarea nordului Transilvaniei, însă a fost respins de guvernul Antonescu.
La 23 august 1944, generalul Antonescu este arestat la Palat, şi, în seara aceleiaşi zile, regele Mihai I dă un comunicat la radio, prin care ordonă armatei române să întoarcă armele împotriva hitleriştilor şi să lupte alături de armata sovietică. Ordinul a fost executat în toate unităţile militare şi a fost primit cu bucurie de populaţia civilă, însă pentru hitlerişti surpriza a fost totală.
Din ordinul lui Hitler, Bucureştiul este supus unui bombardament sistematic timp de două zile şi două nopţi, fiind distruse şi avariate Palatul Regal, Ateneul, Teatrul Naţional, Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" etc. S-au dat lupte grele la Podul Băneasa, în timp ce un atac al aviaţiei anglo-americane distruge aerodromul hitlerist de la Otopeni.
La 29 august îşi făceau intrarea în capitala eliberată de trupele române, primele detaşamente blindate sovietice, urmate în zilele următoare de alte formaţii importante.
La 12 septembrie 1944 avea loc la Moscova semnarea Convenţiei de armistiţiu, prin care România se angaja să lupte cu cel puţin 12 divizii, se obliga să restituie toate obiectele şi materialele luate de pe teritoriul U.R.S.S. şi să acopere o parte din pagubele pricinuite, plătind în mărfuri timp de 6 ani, suma de 300 milioane de dolari. În convenţie se prevede şi faptul că România urma să primească nordul Transilvaniei.
Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525 000 de militari angajaţi nemijlocit, între 23 august şi 25 octombrie 1944, în luptă. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58 300. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89 934 militari dintre care 76 275 prizonieri.
