Cele mai ciudate alternative la înmormântarea tradiţională


Diamantul creat cu cenuşa arhitectului Luis Barragán
Diamantul creat cu cenuşa arhitectului Luis Barragán (Museo Universitario de Arte Contemporaneo din Mexico City)

Expresia "Nu există viaţă fără moarte" este auzită mereu, dar, de cele mai multe ori parcă nu se referă la noi. Până în momentul morţii. În caz de deces, ce se poate face cu propriile noastre rămăşiţe? În ultimul timp, să fii îngropat sub pământ a devenit aproape banal (şi extrem de scump!) şi nu este singura posibilitate: de la Spaţiu la Digital Life, este doar o chestiune de alegere.

Automobile care se conduc singure, turismul spaţial, obiecte din ce în ce mai conectate: viitorul va revoluţiona fiecare aspect al vieţii noastre. Şi, în consecinţă, al morţii noastre: să ne descompunem într-un sicriu la 3 metri sub pământ nu este singura concluzie evidentă a existenţei noastre pământeşti.

Acest lucru este explicat în detaliu de către Victor Tangermann în publicaţia Futurism: iată deci 7 dintre cele mai bune alternative pentru o înmormântare.

1. Lansaţi în spaţiu. Dacă sunteţi pasionaţi de fizică, science fiction şi de explorarea cosmosului, aţi putea găsi interesantă ideea de a petrece eternitatea dispersaţi în stratosferă. O posibilitate care poate fi realizată de Mesoloft, o companie americană care, prin intermediul unor baloane speciale, transportă cenuşa la 24.000 de metri deasupra nivelului mării pentru a o dispersa la costul (de bază) de 5.000 euro, excluse opţiunile, cum ar fi video comemorativ, serviciu fotografic cu lansarea, sau blog de amintire.

(Mesoloft)

2. Odihnă budistă. Ideală pentru persoanele meditative, înmormântarea într-un templu budist garantează liniştea veşnică, chiar dacă în plin centrul oraşului Tokyo. Koukokuji Buddhist Temple oferă posibilitatea de a conserva cenuşa defunctului într-o urnă futuristă din sticlă, în formă de Buddha, luminată cu LED-uri: sunt puţine locuri disponibile (2.000), la un preţ de 6.000 de euro, plus 80 euro pe an pentru cheltuieli.

3. Cenuşa defunctului transformată în diamante. Poate „atunci când, în viitor, va trebui să povestim despre timpurile noastre, vom spune că, pentru prima dată, societatea a folosit moduri atât de diferite de a dispune de morţii săi”, scria cu ceva timp în urmă Martin Caparros pentru publicaţia El Pais Semanal. Ideea de a transforma cenuşa în diamante are mai mult de cincizeci de ani, dar cea de a face acest lucru din cenuşa umană are mult mai puţini. Paternitatea ideii este disputată: printre cei care o revendică este şi Rinaldo Willy, proprietarul companiei elveţiene Algordanza, care produce aproximativ o mie de diamante pe an.

Cenuşa defunctului este tratată cu substanţe chimice pentru a extrage cărbunele, care este încălzit şi transformat în grafit, apoi este introdus într-o instalaţie care reproduce condiţiile din centrul Pământului, în care cresc diamantele reale, la 1500 de grade. Astfel apar pietre sintetice. Dar, în timp ce natura are nevoie de milioane de ani pentru a produce un diamant, „maşina îl produe în câteva luni”. Sistemul, desigur, are costurile sale: între 5.000 şi 20.000 euro, în funcţie de mărimea pietrei sau de cantitatea de diamante necesară, deoarece unele familii solicită împărţirea diamantului în mai multe pietre mici. Entuziaştii afirma că „nici măcar nu este un sistem prea scump în comparaţie cu costurile obişnuite de înmormântare, a mormântului şi întreţinerea ulterioară”, menţionând, de asemenea, beneficiile privind protecţia mediului.

4. Corali în etern. Dacă doriţi să fiţi folositori şi după moarte pentru cauza ecologică, puteţi deveni un coral. Eternal Reef se va ocupa să vă combine cenuşa cu un amestec special de ciment pentru a crea o sferă, care va fi apoi scufundată în vecinătatea recifului preferat, acesta fiind colonizat în viitor de microorganisme şi diverse creaturi. Costul variază de la 3.000 la 7.000 de euro, în funcţie de dimensiunea sferei.

5. Alimente pentru ciuperci. Printre alternativele cele mai ecologice de îngropat este cea propusă de Jae Lee Rhim, artist şi fondator al Ceoio, care creează o manta funerară specială ce cuprinde în ţesătură spori de diferite specii de ciuperci. Aceste organisme vor creşte hrănindu-se din corpul defunctului, accelerându-i descompunerea.

6. Viaţa (digitală) eternă. Cine nu vrea să accepte inevitabilul (inevitabil: se spune despre impozite şi moarte) poate să recurgă la tehnologie pentru a lăsa aici pe Pământ o copie digitală a sinelui său. Fenix ​​Begravning, o agenţie de servicii funerare suedeze, a dezvoltat un sistem sofisticat de inteligenţă artificială capabil să recreeze identitatea digitală şi interactivă a celor morţi. Sistemul, Voices From the Other Side (voci din viaţa de apoi), este instruit folosind tot conţinutul pe care persoana dispărută l-a publicat în reţelele sociale, chat-urile şi e-mailurile. În acest fel, sistemul învaţă să se exprime ca original său în carne şi oase şi este capabil să răspundă la întrebări simple despre trecutul acestuia. Deocamdată, software-ul se exprimă doar în formă scrisă, dar experţii companiei planifică să-i dea voce şi să-i îmbunătăţească capabilităţile, datorită progresului tehnologic.

7. Plutire eternă. Conceput pentru a rezolva problema suprapopulării în Hong Kong, Floating Eternity este un cimitir plutitor: o structură artificială proiectată de arhitecţii de la Bread Studio (Londra), ancorată în apropierea coastei şi care poate găzdui 370.000 urne.