Ce a căutat şi ce a găsit Ponta la Baku

Artificii în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Europene din capitala azeră Baku, 12 iunie 2015.
Artificii în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Europene din capitala azeră Baku, 12 iunie 2015. (Captură Foto)

Nu este prima oară când premierul României face, deliberat sau din prostie, jocurile unor ţări autocratice în care drepturile omului sunt grav încălcate. Ştim că Victor Ponta se simte bine în compania lui Putin, Erdogan, Lukaşenko şi a dictatorilor din Asia Centrală. Prezenţa sa la Baku este însă o mare greşeală într-un context extern complicat şi afectează credibilitatea României.

Jocurile Europene din Azerbaidjan nu sunt altceva decât o găselniţă, încă un eveniment grandios menit să cosmetizeze imaginea internaţională a regimului Aliyev, după găzduirea Eurovisionului. În acest proiect faraonic de soft power au fost investite 8 miliarde de dolari pentru a face mai populară în plan extern dinastia aflată la putere. Azerbaidjanul vrea să transmită imaginea unei ţări moderne, bogate şi deschise către lume, deşi în realitate este o dictatură în care nu există libertate de exprimare şi de reuniune. O sută de disidenţi şi 10 jurnalişti care au criticat regimul sau au anchetat afacerile dinastiei conducătoare sunt în prezent în închisoare, iar alţii au fost forţaţi să părăsească ţara.

”Internetul este liber, dar cei care postează sau scriu critic la adresa puterii sunt pedepsiţi. Ei riscă să fie băgaţi la închisoare, să li se interzică dreptul de călătorie în afara ţării, ori să fie intimidaţi cu pierderea locului de muncă (ei şi familiile lor). Doi jurnalişti au fost omorâţi fără ca cineva să fi fost găsit vinovat. Opoziţia este foarte slabită, şi potrivit organizaţiilor de drepturile omului, în Azerbaijan sunt în jur de o sută de deţinuţi politici”, spunea Angela Nicoară, care timp de patru ani a fost managerul proiectului IREX din Azerbaidjan de sprijinire a dezvoltării canalelor media independente, într-o conferinţă organizată de Frontline Club.

Mai mult, în pregătirea Jocurilor Europene, regimul Ilham Aliev a anunţat că va retrage vizele tuturor jurnaliştilor care vor relata critic de la Baku şi-i va trimite acasă. Regimul caută să se asigure că nu se vor mai repeta criticile care au umbrit organizarea faraonică a Eurovisionului, când presa străină a relatat despre modul în care unii azeri au fost daţi afară din case pentru ca acestea să fie demolate în scopul construirii stadionului şi multe alte nereguli.

Prin prezenţa sa în tribuna oficială a stadionului din Baku, la deschiderea Jocurilor Europene, Victor Ponta a devenit girantul soft power-ului azer şi a politicilor nedemocratice ale regimului Alyev. Să presupunem că domnul Ponta a fost în concediu în capitala azeră, nefiind însoţit de consilieri, de oficiali ai MAE, dar gestul său este unul iresponsabil pentru că nu se poate desprinde de calitatea sa de premier. Din moment ce majoritatea liderilor europeni: Angela Merkel, Francois Hollande, David Cameron şi mulţi alţii au boicotat tacit evenimentul prin neparticipare, arătând astfel că nu sunt dispuşi să legitimeze un regim care încalcă drepturile omului, Victor Viorel Ponta ar fi trebuit să se gândească de două ori înainte de a reprezenta România la un astfel de eveniment.

În buna tradiţie de pe când Traian Băsescu era preşedinte, Ponta îşi arogă prerogative de politică externă pe care nu le are, încercând să-l eclipseze pe şeful statului, acum Klaus Iohannis, şi acţionând de capul său pe plan extern. Premierul nu s-a consultat cu preşedintele şi nici nu l-a anunţat despre escapada de la Baku, aşa cum nu l-a informat nici în legătură cu plecarea în Turcia sau cu turneul diplomatic în statele arabe din Golf.

Gafe repetate

Faptul că Ponta nu era trecut pe lista oficială a invitaţilor preşedintelui Ilham Aliev şi că n-a prea fost băgat în seamă de premierul turc şi de preşedintele rus Vladimir Putin, care stăteau aproape de el în tribună, pare să indice că într-adevăr iubitorul de sport Victor Viorel Ponta s-a deplasat de dragul sportivilor români la ceremonia de la Baku. Chiar şi o asemenea greşeală de amator nu poate decât să submineze credibilitatea României în plan extern. Cancelariile străine l-au mai văzut pe Ponta în compania lui Putin şi Lukaşenko, acesta luând parte şi la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Soci, un alt eveniment faraonic pentru care Rusia a cheltuit 50 de miliarde de dolari cu scopul de a-şi îmbunătăţi imaginea. Nu este prima dată şi nici o coincidenţă că Ponta participă la aceste manifestări de soft power. În ciuda declaraţiilor sale că de o criză politică la Bucureşti, provocată de îndepărtarea sa din fruntea guvernului, ar putea beneficia în primul rând Rusia, Victor Ponta a căutat cu obstinaţie apropierea lui Putin cu diferite ocazii şi în special a aliaţilor Rusiei.

Dacă Ponta vrea să le arate americanilor şi europenilor, care critică ”Mineriada penalilor” din Parlament împotriva funcţionării justiţiei, că are alte soluţii şi alternative precum apropierea de China şi de Rusia, jocul său devine un pericol pentru România.

Scriam mai demult cum Ponta face un joc periculos cu China. Summit-ul China-Europa Centrală şi de Est, organizat la Bucureşti de guvernul României, a venit într-o perioadă în care relaţia UE-China era în plină reconfigurare, în urma unor dispute comerciale şi diferende serioase. China făcea presiuni mari pentru o zonă de liber schimb cu UE, care să creeze o piaţă imensă de desfacere pentru produsele sale, dar voia să facă UE să joace după regulile sale. În acel moment delicat, Ponta a pus pe tavă sistemul energetic românesc, oferindu-le chinezilor să-şi aleagă a la carte în ce vor să investească. Mai mult, el a ignorat circulara UE care cerea statelor membre ca orice negociere bilaterală cu China să nu treacă peste liniile directoare de negociere stabilite la nivel comunitar şi că statele membre să informeze Bruxelles-ul în legătură cu eventualele acorduri încheiate cu China, spunând că n-a ştiut de ea. Prin găzduirea summitului China-Europa Centrală şi de Est la Bucureşti, Ponta s-a făcut apărătorul intereselor chineze în Europa.

România are un parteneriat strategic cu SUA şi este membră a NATO şi a UE. Ea nu-şi poate permite ambiguităţi şi nici să joace la mai multe capete, mai ales în actualul context în care Rusia este tot mai agresivă în Ucraina, R.Moldova este într-o situaţie fragilă, iar relaţia Rusia-China se consolidează în încercarea de a crea o alternativă la dominaţia globală americană, prin de-dolarizare şi intensificarea cooperării economică şi militară. Dacă Ponta vrea să le arate americanilor şi europenilor, care critică ”Mineriada penalilor” din Parlament împotriva funcţionării justiţiei, că are alte soluţii şi alternative precum apropierea de China şi de Rusia, jocul său devine un pericol pentru România.

Mizele sunt prea mari ca să putem accepta joaca de-a dedublarea, cu Victor Ponta, premierul cercetat penal, votând într-un fel ca deputat şi altfel ca prim-ministru, iar acum transformându-se din şef al Executivului în simplu fan al sportului. Dacă tot nu a fost invitat de regimul de la Baku oficial să-l legitimeze pe acesta şi nu avea niciun mandat oficial, de ce s-a dus totuşi? Care este scopul vizitei sale? Ce a vrut să transmită Victor Ponta românilor şi partenerilor externi? Dacă este vorba despre un mesaj de sfidare a preşedintelui Klaus Iohannis, care recent i-a cerut demisia după ce a fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, Ponta face o mare eroare şi un mare deserviciu României. Un conflict între preşedinte şi premier şi o ţară mică care nu are o politică externă unitară avantajează alte ţări care au interese să provoace astfel de dezbinări în Estul Europei.

La fel de netransparentă ca escapada sa la Baku a fost şi plecarea premierului în Turcia pentru a face o operaţie chirurgicală într-o clinică a familiei Erdogan. Câteodată ai impresia că Victor Ponta, acuzat că este ofiţer acoperit al unui serviciu secret român, acuzaţie nedovedită însă, lucrează şi pentru alte ţări. Poate chiar pentru cele despre care spune că ar profita de pe urma crizei politice din România, declanşate de protestele împotriva sa. Nu ar fi nouă această tehnică de ocultare a adevărului prin negare.

Faptul că deplasările la Baku şi Istanbul nu apar pe site-ul guvernului şi au fost făcute în mare secret pare să indice o agendă personală separată a şefului Executivului. Acesta este un lucru deosebit de grav pentru că subminează perceperea României ca partener credibil şi predictibil de către aliaţii externi ai ţării noastre. Nu este vorba despre persoana lui Ponta aici, ci de securitatea naţională cu care nu te joci mai ales acum când americanii iau în calcul staţionarea de armament greu în mai multe state din Est, printre care şi România.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.