CCR, umilită în instanţă: O judecătoare desfiinţează planul lui Dorneanu de a deveni cenzor suprem

Hotărârea Curţii Constituţionale privind opiniile separate şi concurente este ilegală, conferă veritabile puteri discreţionare preşedintelui CCR şi îngrădeşte dreptul la informare, se arată în motivarea deciziei prin care a fost practic umilită instituţia responsabilă să vegheze la respectarea Legii Fundamentale în România.
Valer Dorneanu
Valer Dorneanu (Mihut Savu / Epoch Times)

Judecătoarea Mariana Adriana Bratu de la Curtea de Apel Bucureşti a explicat de ce a decis să anuleze, în primă instanţă, infama hotărâre adoptată de plenul Curţii Constituţionale, care viza cenzurarea anumitor opinii separate sau concurente considerate problematice de conducerea instituţiei.

Din motivarea deciziei luate de instanţă în procesul contra CCR ce fusese deschis de cunoscuta avocată Elenina Nicuţ, citată de ziare.com, reiese că, atunci când a dat hotărârea respectivă, Curtea şi-ar fi încălcat chiar propria lege, care prevede dreptul judecătorului de a formula opinii separate sau concurente.

"Acest drept este conferit printr-o lege organică, motiv pentru care nu este permisă restrângerea sau chiar înlăturarea acestui drept printr-un act normativ cu forţă juridică inferioară cum este această hotărâre. Prin urmare, Curtea constată nelegalitatea acestui act şi prin raportare la principiul legalităţii actului administrativ, prin aceasta înţelegându-se respectarea de către acesta a actelor normative imediat şi direct superioare, în baza cărora este emis. Esenţa activităţii desfăşurate de un judecător de la CCR este soluţionarea dosarelor şi exprimarea de opinii juridice, respectiv de a motiva hotărârile pronunţate", a explicat Curtea de Apel Bucureşti.

Instanţa a atras atenţia că, prin hotărârea respectivă, şeful CCR Valer Dorneanu ar fi obţinut "o veritabilă putere discreţionară".

"Se observă că regulile instituite prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/22 iunie 2017 constituie un veritabil control asupra opiniei juridice exprimate de un judecător, fiind recunoscută în favoarea preşedintelui Curţii o veritabilă putere discreţionară. În baza acestei Hotărâri, preşedintele CCR are dreptul să solicite unui judecător să refacă opinia respectivă, dacă acesta consideră, pe baza unei aprecieri pur subiective, că această opinie nu respectă regulile de redactare instituite tot prin acest act. Sancţiunea nerespectării acestei obligaţii constă în nepublicarea opiniei şi neataşarea acesteia la decizie. Prin acest act se instituie astfel o veritabilă cenzură asupra opiniei unui judecător, modul de redactare a acestei hotărâri instituind un control ierarhic de natură a aduce atingere independenţei judecătorului", arată judecătoarea Mariana Adriana Bratu.

Prin modul în care este reglementat acest control, Curtea de Apel Bucureşti arată că practic se instituie un control ierarhic nepermis cu privire la activitatea desfăşurată de judecător, esenţa acestei activităţi fiind chiar exprimarea de opinii juridice.

"Prin această prevedere se aduce atingere şi libertăţii de exprimare a judecătorului Curţii Constituţionale, acestuia impunându-se practic modalitatea de redactare a unei opinii. Este de subliniat în acest sens că judecătorul îşi exercită libertatea de exprimare mai ales în motivarea hotărârii judecătoreşti pe care o pronunţă, nefiind permisă o astfel de limitare. Este adevărat că în sarcina acestora subzistă şi o obligaţie de rezervă, însă această obligaţie nu poate surprinde libertatea de gândire şi de exprimare şi nu se poate extinde în asemenea măsură încât să ducă la o suprimare în întregime a unui drept conferit de lege", a punctat instanţa.

Curtea de Apel Bucureşti mai citează din hotărârea CEDO pronunţată în cauza "Wille vs. Liechtenstein", prin care s-a statuat că "libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenţiale ale societăţii democratice, care există nu numai pentru informaţiile sau ideile primite favorabil ori considerate ca inofensive sau indiferente, dar şi pentru cele care rănesc, şochează sau neliniştesc, potrivit pluralismului, toleranţei şi spiritului de deschidere fără de care nu există o societate democratică".

În acelaşi timp, judecătoarea Mariana Adriana Bratu a considerat că hotărârea CCR este nelegală şi în raport cu Legea 544/2001 care priveşte accesul la informaţii de interes public: prin nepublicarea opiniilor separate sau concurente accesul publicului la astfel de informaţii este îngrădit.

Reamintim că sub conducerea lui Valer Dorneanu, CCR s-a remarcat printr-o serie de decizii controversate care au stârnit indignare în spaţiul public. După fiecare astfel de decizie, judecătoarea Livia Stanciu şi-a exprimat oficial nemulţumirea criticând dur abordarea majorităţii, însă acest lucru se pare că a deranjat destul de tare conducerea Curţii.


Astfel, pe 22 iunie 2017, în Monitorul Oficial a apărut o hotărâre CCR semnată de Valer Dorneanu care stabileşte o serie de noi "reguli de redactare a opiniei separate sau concurente". Dacă aceste noi reguli nu sunt respectate, hotărârea îi conferă preşedintelui CCR posibilitatea să dispună nepublicarea opiniei. Cu alte cuvinte, Valer Dorneanu s-a transformat practic - potrivit criticilor - într-un fel de cenzor suprem al "disidenţilor" din cadrul instituţiei.

Nemulţumită, avocata Elenina Nicuţ a decis atunci să ia atitudine pe cont propriu.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne