CCR, umilită din nou în instanţă: A încălcat legea şi Constituţia României!
Umilinţele înregistrate de CCR par să nu se mai termine. Nu a trecut mult de când o instanţă de judecată stabilea, în premieră în România, că CCR a încălcat legea şi Constituţia, că a şi urmat un nou caz similar. Asta după ce Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit, tot în premieră, că însuşi preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a încălcat independenţa justiţiei.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine, Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)
Curtea Constituţională a României a pierdut procesul pe care jurnalista Ioana Ene Dogioiu i l-a intentat pentru că i-a restricţionat accesul la informaţii de interes public. Instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti a decis că pârâta CCR este obligată să respecte dreptul constituţional la informare, statuat prin art. 31 din Constituţie, relatează Ziare.com.
Este pentru a doua oară în ultimele săptămâni când o instanţă din România constată că CCR a încălcat drepturi legitime ale unor cetăţeni români, legile acestei ţări şi chiar Constituţia României.
Cum a ajuns jurnalista la acest verdict?
"Pe 1 august atrăgeam atenţia asupra faptului că la CCR s-a petrecut un fapt straniu, încă un fapt straniu mai precis, în dosarul şi aşa ultra-controversat "Bombonica", în care judecătorii şi-au arogat rolul de legiuitor pozitiv şi au introdus în motivarea unei decizii de respingere obligarea Parlamentului să stabilească un prag al prejudiciului în conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu. Scriam pe 1 august că procurorul Cosmin Grancea, reprezentatul PICCJ, a cerut CCR să corecteze o eroare materială din cuprinsul Deciziei 392/2017, susţinând că, aşa cum a fost ea publicată în Monitorul Oficial şi pe site-ul CCR, afirmaţiile sale în cadrul dezbaterilor din acest dosar au fost greşit redate. Existenţa cererii mi-a fost confirmată oficial de Parchetul General.
Ca să înţeleg despre ce erori ar fi vorba am solicitat CCR să îmi precizeze ce anume solicită concret procurorul Grancea şi cum a fost soluţionată cererea domniei sale (în mod evident o respingere, cât timp nu a apărut nicio îndreptare de eroare materială în acest caz). CCR a refuzat. Atunci am solicitat CCR să îmi remită înregistrarea şedinţei de judecată ca să mă lămuresc singură. CCR a refuzat şi asta. Am revenit cu o reclamaţie administrativă. Răspunsul, de această dată sub semnătură judecătorului constituţional Ştefan Minea, nu a unui simplu funcţionar încăpăţânat, a fost tot negativ.
Şedinţele CCR sunt transmise în direct pe Internet, CCR nu mi-a comunicat că nu ar fi şi înregistrate, ci doar că nu consideră necesar să-mi remită înregistrarea, ceea ce m-a făcut şi mai suspicioasă că acolo e ceva necurat, de ascuns. Pe de altă parte, dacă doresc să văd o şedinţă publică a CSM, de exemplu, pot oricând să accesez înregistrarea de pe site-ul CSM. Doar la CCR informaţia publică e ca trenul, dacă l-ai pierdut la ora fixată, s-a dus. Dar măcar în gară, după un timp vine alt tren. Aşa că am decis să dau în judecată CCR la Tribunalul Bucureşti pentru încălcarea accesului la informaţii de interes public, prevăzut de Legea 544, fiind reprezentată de avocata Elenina Nicuţ. Iar efectul este că Tribunalul Bucureşti mi-a dat dreptate, o primă decizie de admitere a unei acţiuni împotriva CCR pronunţată de o instanţă din România.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că CCR a încălcat Legea 544 şi art 31 din Constituţia României. Înseamnă că CCR a încălcat dreptul unui cetăţean român. Cum poate să fie chemată să apere, ca for ultim, drepturile fundamentale ale cetăţenilor tocmai o instituţie care se dovedeşte în mod repetat abuzivă cu drepturile cetăţenilor?", a scris jurnalista.
Pentru a citi integral articolul intraţi aici.
