CCR provoacă un tsunami. Instanţele vor fi "bombardate" cu dosare de infracţiuni mărunte
Un articol din Codul de Procedură Penală care le permitea procurorilor să dispună renunţarea la urmărirea penală în cazul infracţiunilor mărunte a fost declarat neconstituţional, decizie ce le va da mari bătăi de cap oamenilor legii.
Augustin Zegrean (Epoch Times România)
Instanţele de judecată urmează să fie "bombardate" cu dosare de infracţiuni mărunte după ce judecătorii CCR au declarat neconstituţională prevederea care le permitea procurorilor să renunţe la urmărirea penală în cazul unor infracţiuni relativ neînsemnate şi să dispună anumite măsuri pentru reeducarea infractorului, scrie Adevărul.ro.
"Renunţarea la urmărire penală a fost cumva o înlocuire a soluţiei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi administrative. Pronunţându-se această soluţie în sensul că întregul articol 318 a fost declarat neconstituţional, procurorul nu mai poate pronunţa soluţia de renunţare la urmărire penală. Există doar două soluţii: vinovat sau nevinovat, clasare sau trimitere în judecată. În actuala situaţie ajungi să trimiţi în judecată şi pentru un ou furat sau o sticlă de suc.
S-a înţeles greşit că această soluţie nu poată fi dată de procuror pentru că tocmai prin această soluţie se puteau impune inculpatului o serie de obligaţii: achitarea prejudiciului, muncă în folosul comunităţii. Noi am avut anul trecut 441 de soluţii de renunţare la urmărire penală. Aici nu poţi să spui că nu e vinovat. Imaginaţi-vă de acum 441 de dosare cu care este sesizată instanţa de judecată", a explicat procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj, Dan Cristian Tătar.
Ce prevedea articolul scos în afara legii
"În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia", prevede primul alineat al articolului 318 din Codul de Procedură Penală.
Concomitent cu renunţarea la urmărirea penală, procurorul putea dispune şi o serie de măsuri:
1. să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;
2. să ceară public scuze persoanei vătămate;
3. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;
4. să frecventeze un program de consiliere.
