CCR prelungeşte suspansul. Decizia pe Legile Justiţiei şi Codul de Procedură Penală, amânată

Judecătorii CCR au amânat, miercuri, luarea unei decizii pe unele dintre cele mai "fierbinţi" speţe aflate pe rolul ei - sesizările de neconstituţionalitate a controversatelor modificări ale Codurilor Penale şi două dintre cele trei legi ale Justiţiei, respectiv Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor şi Legea 317/2004 privind organizarea CSM.

Sesizările pe cele patru acte normative urmează să fie dezbătute după vacanţa de vară, pe 25 septembrie. Amânarea unei decizii vine pe fundalul informaţiilor potrivit cărora în şedinţa de guvern de joi ar putea fi adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru amnistie şi graţiere.

Codul de procedură penală

Reamintim că Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor Penale vor transforma România într-un paradis al infractorilor, motiv pentru care, la scurt timp după votarea Codului de Procedură Penală, USR şi PNL au atacat actul normativ la CCR.

"Această lege este o adevărată lege a favorizării infractorului pentru că prin sutele de amendamente pe care le-au formulat cei din PSD-ALDE, pe care le-au trecut prin vot nu veţi găsi nici măcar un amendament care să arate că se preocupă în vreun fel de protejarea drepturilor şi libertăţilor, intereselor legitime ale părţilor vătămate, ale tuturor cetăţenilor de bună credinţă.

Sunt peste 50 de articole care sunt neconstituţionale în forma în care au fost adoptate, sunt neclare, sunt texte unele dintre ele aproape de necitit. În egală măsură, există 25-26 de texte normative care sunt contradictorii sau care vădesc un paralelism legislativ, care încalcă legea, care reglementează felul în care noi, cei de aici, din Parlament, să legiferăm", anunţa la momentul respectiv deputatul PNL Ioan Cupşa.

Liberalul a subliniat că ceea ce se întâmplă este de o gravitate fără precedent, în contextul în care, pe cei din coaliţia PSD-ALDE "se pare că îi preocupă în exclusivitate soarta infractorilor din această ţară".

La rândul său, deputatul USR Stelian Ion a afirmat că, prin aceste modificări, se doreşte încurajarea şi avantajarea infracţiunilor.

"Sunt foarte multe argumente pe care le-am adus şi am convingerea că foarte multe dintre ele vor fi încuviinţate şi vor fi acceptate de CCR pentru că multe dintre ele sunt atât de flagrante încât e absolut imposibil pentru un jurist cu o minimă pregătire în domeniu să nu înţeleagă argumentele noastre şi să nu le accepte", a punctat Stelian Ion.

Şi Înalta Curte precum şi Iohannis au atacat modificările Codului de Procedură Penală.

Legile Justiţiei

Văzute de parte din societatea civilă, de Opoziţie şi mulţi magistraţi drept o tentativă de subordonare a Justiţiei, legile Justiţiei au intrat şi în atenţia Comisiei de la Veneţia, care a prezentat în aceste zile o concluzie preliminară năucitoare pentru putere. Mai exact, opinia confirmă temerile românilor, din document reieşind că modificările aduse de coaliţia PSD-ALDE riscă să submineze independenţa procurorilor şi judecătorilor, precum şi încrederea publicului în justiţie.

În documentul respectiv, Comisia arată că există "aspecte importante introduse de cele trei proiecte care, văzute individual, dar ţinând cont în special de efectul lor cumulativ, în contextul politic complex care există în prezent în România, ar putea să submineze independenţa judecătorilor şi procurorilor din România şi încrederea publicului în sistemul judiciar".

Comisia de la Veneţia a făcut referire la noi reguli care pot afecta independenţa procurorilor, precum noul sistem de numire şi revocare a procurorilor-şefi, rolul ministrului Justiţiei în acest proces şi scopul extins al controlului ierarhic. Îngrijorătoare este şi limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor, noua secţie pentru investigarea magistraţilor, la fel ca şi noile aranjamente care slăbesc rolul CSM, ca garant al independenţei sistemului judiciar.

Deşi remarcă unele îmbunătăţiri aduse legislaţiei în urma criticilor şi deciziilor Curţii Constituţionale, Comisia de la Veneţia susţine că este dificil să nu vadă pericolul că aceste instrumente ar putea pune presiune pe judecători şi procurori şi, în cele din urmă, ar putea submina independenţa, eficienţa şi calitatea sistemului judiciar şi a membrilor săi, ceea ce va avea consecinţe negative asupra luptei anticorupţie.

Potrivit site-ului Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia va prealua opinia preliminară fără a opera modificări la sesiunea din octombrie.

Recomandările Comisiei de la Veneţia pentru autorităţile române:

- Să reconsidere sistemul de numire şi demitere a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea dispoziţiilor conexe ale Constituţiei, pentru a asigura condiţiile pentru o procedură de numire şi demitere neutră şi obiectivă prin menţinerea rolului instituţiilor, cum ar fi preşedintele României şi Consiliul Superior al Magistraturii, cu scopul de a echilibra influenţa ministrului Justiţiei

- Să renunţe sau să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor ierarhic superiori să invalideze soluţiile procurorilor ca neîntemeiate

- Să renunţe la restricţiile propuse pentru limitarea libertăţii de expresie a judecătorilor şi procurorilor

- Să suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraţilor statuând în mod explicit, în absenţa relei credinţe şi/său gravei neglijenţe, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi contestată de o altă instanţă; să modifice mecanismul de recuperare în aşa fel încât să se asigure că acţiunea de recuperare are loc numai după ce a fost stabilită răspunderea magistratului prin procedură disciplinară

- Să reconsiderare înfiinţarea unei structuri separate a procuraturii pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori; recursul la procurori specializaţi, însoţit de garanţii procedurale eficiente, pare a fi o alternativă adecvată în acest sens

- Să reexamineze, în vederea unei mai bune precizări a acestora, motivele revocării membrilor CSM; să elimine posibilitatea de a revoca membrii aleşi ai CSM prin intermediul votului de neîncredere al adunărilor generale ale instanţelor sau parchetelor;

- Să identifice soluţii care să permită participarea mai eficientă, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu fac parte din sistemul judiciar;

- Să abandoneze schema de pensionare anticipată propusă, cu excepţia cazului în care se poate constata că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului;

- Să se asigure că măsurile propuse de "screening" ale magistraţilor se bazează pe criterii clar specificate şi asociate cu garanţii procedurale adecvate şi cu dreptul de apel la o instanţă judecătorească şi să identifice modalităţile de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciilor de informaţii.