"CCR, amintiri din viitor" - Curtea Constituţională s-a îmbolnăvit. Cu un conflict de interese [Rise Project]

Jurnaliştii de la Rise Project au publicat o nouă investigaţie care arată legăturile dintre judecătorul constituţional Marian Enache şi şeful Senatului Teodor Meleşcanu, vizat de o sesizare aflată acum pe masa CCR. De sesizarea respectivă depinde chiar funcţia lui Meleşcanu.
Teodor Meleşcanu
Teodor Meleşcanu (Epoch Times România)

Suntem în iunie 1998. Patru politicieni şi un samsar imobiliar înfiinţează o companie pe Şoseaua Cotroceni. Îşi împart acţiunile ei în mod egal şi li se pierde urma în spatele hârtiilor. Un lanţ solid de încredere îi leagă pe cei cinci. Deţin împreună şi un partid politic, fondat în paralel cu firma şi apărut dintr-o sciziune majoră a PDSR (actualul PSD). [Rise Project]

Şi trec 21 de ani. Firma şi partidul nu mai există azi, dar doi dintre întemeietori lucrează încă la stat. Unul e judecător la Curtea Constituţională, celălalt – preşedintele Senatului. Iar judecătorul trebuie să decidă dacă senatorul, adică fostul său asociat, ocupă legitim a doua funcţie în stat.

Altfel spus, Teodor Meleşcanu (susţinut de PSD în Senat) aşteaptă înfrigurat verdictul lui Marian Enache (susţinut de PSD la CCR).

Când au înfiinţat societatea (Millenium Trade Corporation), Meleşcanu era la primul său mandat de senator, ales în Prahova din partea PDSR. Fusese ministru de Externe în guvernul Văcăroiu (1992-1996), dar partidul intrase în opoziţie. Firma a fost prima afacere în care politicianul s-a implicat formal.

Şi judecătorul Marian Enache era atunci deputat PDSR de Iaşi, după o ascensiune de zece ani prin toate structurile FSN. La Revoluţie s-a autoproclamat lider al mişcărilor de stradă din Vaslui, deşi anterior lucrase cu Securitatea. Numai că dosarul său de reţea nu se află în arhivă, iar CNSAS mai poate confirma azi doar că a existat, din urme colaterale.

30 de ani mai târziu, Marian Enache verifică alături de ceilalţi opt colegi din plenul CCR dacă înlocuirea lui Tăriceanu cu Meleşcanu respectă Constituţia, după ce un grup de 33 de senatori ALDE, PNL, PMP şi UDMR au contestat mişcarea PSD.

La orice altă instanţă, Enache ar fi fost obligat să se recuze, dar la CCR nu există aşa ceva. Judecătorii constituţionali pot alege să nu se pronunţe în anumite speţe doar lipsind de la şedinţele respective. Dar asta rămâne strict la latitudinea fiecăruia.

"Se consideră că, odată cu numirea la CCR, judecătorii renasc, nu mai au fraţi, nu mai au prieteni", a observat avocata Elenina Nicuţ, un avertizor tradiţional asupra Curţii.

Investigaţia integrală aici.