Cazul Mercedes: roboţii înlocuiţi de oameni
Compania auto Mercedes îşi reduce automatizarea din fabrici şi înlocuieşte roboţii cu oameni. Motivaţia: personalizarea maşinilor are nevoie de sensibilitatea oamenilor.
Compania Mercedes şi-a dat seama că roboţii industriali nu ar fi putut să asambleze unele componente, cum ar fi sistemul care proiectează informaţii pe parbriz. (Captură web)
Datele par să indice faptul că roboţii au înlocuit tot mai mult oamenii, în birouri şi fabrici. Potrivit unui studiu efectuat de Oxford Martin School, 47% din locurile de muncă vor fi înlocuite cu maşini, în următorii douăzeci de ani. La rândul său, Forumul Economic Mondial trage un semnal de alarmă: 5 milioane de persoane riscă să rămână fără loc de muncă în următorii cinci ani.
Iar exemplele nu lipsesc: Amazon a populat magazinele sale cu automate, în timp ce progresele realizate de către Atlas de la Alphabet-Google anunţă "sfârşitul muncii manuale".
Dar iată că soseşte o contra-tendinţă din laboratoarele Mercedes-Benz: vom fi noi cei care le vom fura locul de muncă roboţilor? La Mercedes se pare că da.
Personalizarea şi răscumpărarea fiinţelor umane
Roboţii industriali lucrează mai repede şi mai mult decât angajaţii, dar nu reuşesc să facă faţă varietăţii, a declarat, pentru Bloomberg, responsabilul cu producţia de la Mercedes, Markus Schaefer.
„Roboţii nu pot face faţă nivelului de personalizare şi multelor variante pe care le avem astăzi. Angajând mai mulţi oameni economisim bani şi ne asigurăm viitorul”, a declarat Markus Schaefer. Acolo unde nu ajung roboţii ajung oamenii. Mai ales atunci când vine vorba despre transpunerea în practică a designului maşinilor elitiste, cum ar fi de exemplu cele cu personalizări din fibră de carbon sau cu suporturi cu refrigerare pentru pahare. Acţiunile repetitive fac automatele optime în ceea ce priveşte economisirea de bani şi de timp, dar nu sunt compatibile cu cerinţele specifice ale clienţilor şi cu dorinţa industriei de a-i satisface creând modele ad-hoc.
Schaefer explică modul în care situaţia optimă este cea a cooperării, adică forţa de muncă umană va fi facilitată de intervenţia unor roboţi mici şi flexibili. Motivul?
Fiecare model în parte vine cu dotări şi echipamente diferite, iar liniile de producţie automatizate nu reuşesc să fie adaptate din mers - necesită investiţii mari făcute la intervale scurte.
Schimbarea unei linii de producţie bazându-se pe mecanici experţi este mult mai rapidă decât reprogramarea roboţilor pentru a efectua noile acţiuni sau pentru a asimila diferite scheme. Se vorbeşte de câteva zile, în primul caz, şi de săptămâni şi timpi morţi, în al doilea caz. Oamenii din fabrici reuşesc să facă distincţia între piese şi modele. Astfel, oamenii au ajuns mai puţin costisitori decât maşinile.
Cei de la Mercedes nu sunt singurii care îşi reduc automatizarea din fabrici. Şi rivalii de la Audi şi BMW au reînceput să le acorde o importantă mai mare oamenilor din fabrici. Obiectivul comun este acela de a se mişca suficient de rapid pentru a ţine pasul cu accelerarea industriei: maşinile se transformă tot mai mult într-un fel de smartphone pe roţi. Timpul de actualizare este redus dramatic şi roboţii nu sunt suficienţi.
