Cât costă să ai o casă ca la Muzeul Satului?

Specialiştii Muzeului în Aer Liber din Sibiu au construit o casă tradiţională, în cadrul "Târgului de case – Grădină şi peisaj în satul tradiţional”, în copie fidelă a uneia existente în Muzeul Satului, din zona Mărginimii Sibiului, satul Tilişca.
Casă tradiţională din Tilişca, jud. Sibiu, la Muzeul Satului din Sibiu
Casă tradiţională din Tilişca, jud. Sibiu, la Muzeul Satului din Sibiu (monumente-etnografice.cimec.ro)

Potrivit directorului Muzeului în Aer Liber din Sibiu, Ciprian Ştefan, costurile proiectului construirii unei case tradiţionale se ridică la suma de 45.000 lei.

Acest proiect este demarat în premieră naţională de către Muzeul Astra, fiind parte a unui program „de conştientizare a populaţiei, că suntem datori a respecta şi promova altfel memoria locului”.

„Specialiştii Muzeului au construit o casă tradiţională din Mărginimea Sibiului, mai exact din Tilişca, fiind o copie fidelă a casei existente în muzeu datată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Casa poate fi adaptată la condiţiile de trai din secolul XXI. Planimetric, ea prezintă trei încăperi cu o suprafaţă utilă de 54 metri pătraţi. (...) Uşile şi ferestrele sunt copii după cele originale, iar podeaua şi tavanul sunt din lemn de brad fasonat. Costurile proiectului se ridică la suma de 45.000 lei, iar aici este inclusă şi remontarea casei la destinaţie”, a declarat Ciprian Ştefan, managerul general al muzeului, sâmbătă în cadrul Târgului de case.

Managerul speră să vândă casa de 50 de metri pătraţi în maximum o lună de zile.

„Am consumat în jur de 22 de metri cubi de lemn. Pentru a o aduce în acest stadiu s-au lucrat 30 de zile. Patru oameni au lucrat cam 8 ore pe zi. Totul este lucrat manual, mai puţin debitarea buştenilor, dar am aplicat o cioplire în aşa fel încât să închidem porii lemnului pentru a nu fi atacat de insecte. În interior recomandăm lâna pentru izolaţie sau tencuiala de mortar de nisip cu var şi atins puţin cu ciment. Se pot pune instalaţie electrică şi sanitară în oricare dintre cele trei încăperi. Noi sperăm să o vindem în cel mult o lună de zile, iar banii vor intra în bugetul instituţiei, pentru că noi trebuie să ne gândim la surse alternative pentru a obţine venituri”, a mai declarat Ciprian Ştefan.

Replica unei case tradiţionale din Mărginimea Sibiului, scoasă la  vânzare, aceasta putând fi demontată şi montată într-un alt loc decât  Muzeul Astra din Sibiu, în câteva ore.
Replica unei case tradiţionale din Mărginimea Sibiului, scoasă la vânzare, aceasta putând fi demontată şi montată într-un alt loc decât Muzeul Astra din Sibiu, în câteva ore. (tribuna.ro)

Nicolae Tolomeiu, restaurator în Muzeu de mai bine de 30 de ani, a explicat că se poate demonta casa în maximum patru ore, apoi se remontează, dar şi că, pentru a o face locuită, viitorul proprietar trebuie să mai investească, pe lângă cei 10.000 de euro pe care îi plăteşte Muzeului, încă pe atât, pe fundaţie, soclu şi utilităţi.

„Trebuie, în primul rând, să îi facă fundaţie. Peste fundaţie, care trebuie să fie în pământ, trebuie să îi facă un soclu cam de 30 – 40 de centimetri. În ziua de azi, de multe ori am întâlnit construcţii, mai ales în mediul rural, de la pământ, 10 – 15 cm soclu. Din această cauză au tot felul de probleme, legate de ciuperci, de putregaiuri în structură. Noi mai trebuie să facem zidăria, soclul, învelitoarea, planşeul şi tencuirea pe interior. Avem tocurile, avem tot, dar mai trebuie giurgivelele. Casa, asta aşa cum e acum, costă în jur de 10 mii de euro. Ca să o termine, mai trebuie să investească încă vreo 10 mii. Mai trebuie apoi puse utilităţile, apa, curent”, a povestit restauratorul.

Târgul de case – Grădină şi peisaj în satul tradiţional a început sâmbătă şi se va încheia duminică la ora 17, în Muzeul în Aer Liber din Sibiu, timp în care, în zona se vor derula şi ateliere tradiţionale de prelucrare meşteşugărească a lemnului, printre care prezentarea unor tehnici arhaice de tâmplărie / confecţionare de mobilier aferent inventarului caselor ţărăneşti (cuiere, scaune tâmplăreşti specifice mobilierului săsesc, bănci cu spătar); sisteme de împrejmuire tradiţionale reprezentative pentru zona etnografică şi istorică a Lăpuşului (tipul de gard pentru curte / grădină din nuiele împletite); dar şi demonstraţii practice de prelucrare (secţionare longitudinală) a buştenilor de răşinoase cu un circular acţionat de un motor Diesel monocilindru, ilustrativ pentru nivelul de civilizaţie tehnică în satele româneşti de la jumătatea secolului XX.