„Cartelul” marilor companii IT împotriva angajaţilor lor

O fotografie cu fondatorul Apple, Steve Jobs
O fotografie cu fondatorul Apple, Steve Jobs (FREDERIC J. BROWN/AFP/Getty Images)

Să presupunem că lucraţi în domeniul IT şi nu vă mai convin condiţiile de la locul de muncă. V-aţi decis să vă căutaţi un job în altă parte şi, cum companiile au mare nevoie de ingineri şi dezvoltatori de software şi competiţa din domeniu este acerbă, aşa că n-ar trebui să fie o problemă să vă găsiţi un loc de muncă pe o poziţie similară.

Acum, imaginaţi-vă că şeful dumneavoastră a dat telefone şi a trimis e-mailuri pentru a vă împiedica să vă angajaţi la un concurent. De fapt, de ani de zile, seful dvs. s-a asigurat că orice companie care ar putea fi interesată de angajarea dvs. să nu se apropie de dvs. Să spunem că unul dintre aceste e-mailuri de la seful dvs. le-ar spune celorlalte companii că dacă se apropie de tine "asta înseamnă război".

Probabil că vă veţi supăra destul de tare, este până al urmă o formă de sclavie. Şeful dvs practic vă sabotează pe la spate şi vă împiedică să vă găsiţi un nou loc de muncă cu condiţii mai avantajoase.

Acum, imaginaţi-vă că acest lucru a continuat timp de mai bine de un deceniu, iar acest fel de acorduri au fost între Apple, Google, Intel, şi zeci de alte companii tech.

De fapt, se pare că acest lucru s-ar fi întâmplat cu adevărat, iar companiile se confruntă acum cu un proces "class action" (acţiune colectivă- n.r.) intentat de către angajaţii prejudiciaţi. Aceştia pretind că Apple, Google şi alţii au complotat în secret pentru a menţine scăzute salariile a zeci de mii de muncitori din domeniul tech, printr-un acord în care se angajau reciproc să nu recruteze de la celelalte companii, relatează publicaţia Bussines Insider.

Aceasta afectează 64.000 de muncitori din Silicon Valley, care au fost păgubiţi cu până la 3 miliarde de dolari. Dacă se întâmplă ca acest caz să ajungă în instanţă şi companiile pierd, daunele s-ar putea tripla, ajungând la 9 miliarde dolari. Micile înţelegeri iniţiale au ajuns undeva pe la 20.000 dolari în numerar pentru fiecare angajat afectat. Procesul, care va începe la 24 mai, ar putea fi însă evitat printr-un acord prealabil.

Acuzaţia nu este însă egală cu vinovăţia şi aceasta trebuie să fie demonstrată. Dar, potrivit angajaţilor care au apelat la instanţa de judecată, acordul dintre numele mari ale industriei IT ar fi lăsat urme în mesajele care au fost făcute publice de site-ul Pando.com.

„Cartelul” a apărut ca un fel de pact de neagresiune construit bucată cu bucată. Cazul lasă puţin loc de interpretare dacă citiţi e-mailurile dintre fondatorul Apple, Steve Job, fondatorul Google Sergey Brin şi preşedintele său, Eric Schmidt. Dacă se ajunge în instanţă, soluţionarea acestuia depinde, prin urmare, de felul în care interpretează instanţa legea care se referă la astfel de fapte.

Potrivit Bloomberg, începutul ar putea fi un e-mail al fondatorului Apple, Steve Jobs, care în anul 2005 l-ar fi chemat pe co-fondatorul Google, Brin Sergel, ameninţându-l că va dezlănţui un "război" în cazul în care acesta ar fi angajat din personalul Apple. În acel moment, Google ar fi cerut ajutorul lui Bill Campbell, unul dintre directorii de la Apple, care a intermediat un fel de pact de neagresiune. Potrivit documentelor, mai târziu, un recruiter Google a fost concediat deoarece a încălcat acest pact.

Litigiul a fost, de asemenea, umilitor pentru Apple. Avocaţii companiei au încercat să convingă instanţa că e-mailurile lui Jobs ar trebui excluse din proces pentru că îl fac să arate ca un agresor. Însă, de fapt, întregul caz este despre asta: dacă Jobs a hărţuit sau nu Google şi l-a determinat să nu angajeze din personalul său. E-mailurile de la Brin sugerează că asta este exact ceea ce s-a întâmplat. Ele arată că Brin se plângea că un Jobs "iritat" continua să-l sune până când a fost de acord să-l dea afată pe un recruiter Google care încerca să acapareze personalul Apple.

Nu este un secret faptul că Apple îşi plăteşte angajaţi mai puţin decât alte companii similare. De obicei, aceast lucru este atribuit faptului că atât de mulţi oameni doresc să lucreze la Apple încât compania nu are nevoie de a folosi banii drept stimulent.

alte articole din secțiunea Economie