Care este deosebirea între tornade şi uragane

Tornada care a lovit luni statul american Oklahoma, surprinsă de satelit
Tornada care a lovit luni statul american Oklahoma, surprinsă de satelit (NASA / NOAA GOES Project via Getty Images)

Tornada care a lovit luni statul american Oklahoma şi care a lăsat în urma ei pagube însemnate redeschide discuţia menită să înlăture confuziile care se fac între tornade şi uragane. Deşi sunt fenomenele climatice cele mai distructive de pe planetă, există o serie de aspecte care marchează o diferenţă notabilă între cele două, notează miercuri ziarul ABC.

1.Locul de formare

Tornadele se formează întotdeauna la sol sau în zone apropiate de ţărm. Atunci când un curent de aer rece întâlneşte o masă umedă de aer cald iau naştere nori negri enormi, numiţi cumulonimbus. Aceşti nori generează o furtună cu tunete, în care urcă aerul mai cald, creând un curent puternic. În partea superioara a furtunii, vânturi puternice încep să se învârtă tot mai repede, fapt ce duce la formarea unui vârtej. La rândul său, vârtejul se roteşte în spirale din ce în ce mai strânse, mărindu-şi viteza şi ridicându-se spre nori, apoi coboară şi loveşte violent pământul.

În schimb, uraganele au mereu ca punct de formare oceanele, cu temperaturi de peste 26,5 grade Celsius. Este imposibil ca un uragan să ia naştere pe suprafaţa terestră. Recent, s-a văzut că, odată formate, uraganele se pot menţine cu temperaturi mai mici de 26,5 grade Celsius.


2. Latitudinea de formare

Tornadele se formează de obicei în spaţiile ample ale latitudinilor medii ale planetei noastre. Iar aceasta, pentru că aici converg cel mai probabil o masă de aer caldă şi umedă cu alta mult mai rece şi uscată care sunt cele două ingrediente principale pentru formarea de superparticule. Fără superparticule nu se poate forma o tornadă.

Uraganele se formează de obicei în Zona de Convergenţă Intertropicală, situată între 5 şi 20 de grade. Mai aproape de Ecuator, curentul este prea slab şi împiedică formarea de uragane. Odată formate, uraganele se deplasează spre latitudini medii, cum s-a întâmplat cu uraganul Sandy spre oraşul la New York.

3. Viteza vântului

Deşi ambele sunt fenomene climatice distructive există diferenţe notabile şi în privinţa vitezei vântului celor două: la tornade viteza poate fi mai mare decât la uragane şi s-a constatat că tornada din categoria F5 -scara Fujita- care a devastat Oklahoma în 1999, a ajuns la o viteză a vântului de peste 500km(h. În ce priveşte uraganele, este greu să ajungă la o viteză constantă de 250km)h şi nu sunt multe de-a lungul istoriei care să fi atins categoria 5 pe scara Saffir-Simpson.

4. Dimensiunea

S-ar putea ca dimensiunea celor două fenomene să fie cea care marchează cea mai mare diferenţă dintre ele. O tornadă medie ajunge în mod obişnuit la un diametru de circa 300 de metri. În cazuri excepţionale, precum tornada EF4, care a devastat la 20 mai Oklahoma, s-ar putea ca diametrul să fi ajuns la circa 3km. Dimensiunea unui uragan este mult mai mare, cu un diametru care variază între 500 şi 1.800 de km. Un uragan 'perfect' poate fi mai mare decât peninsula iberică.

5. Durata de viaţă

Durata de viaţă a tornadelor, dacă se produc în interiorul furtunilor convergente, este foarte scurtă şi poate oscila de la câteva minute la câteva ore în mod excepţional. Puterea lor de distrugere este foarte localizată şi concentrată în puţin timp. Durata de viaţă a uraganului este foarte lungă şi oscilează de la câteva zile la aproape o lună. În anul 1899, uraganul San Ciriaco s-a 'plimbat' timp de 28 de zile pe apele Oceanului atlantic. Mai recent în 2012, uraganul Nadine a fost activ timp de 22 de zile.

6. Predictibilitate

O tornadă este mult mai greu de prognozat, mai ales locul de formare şi traiectoria sa, în condiţiile în care uraganul este mult mai uşor de prevăzut în privinţa ambelor aspecte.

alte articole din secțiunea Știință