"Caracatiţa" românească: Interlopi implicaţi în trafic de droguri şi tentative de omor au spatele protejat de poliţişti
(Facebook)
Corupţie, trafic de droguri, proxenetism, cămătărie, şantaj, evaziune fiscală, spălare de bani, tentative de omor calificat şi alte violenţe grave sunt doar o parte dintre infracţiunile cercetate într-un mega-dosar de crimă organizată în care este vizată gruparea condusă de noul lider al lumii interlope din Capitală, Cristian Marian Bejan, relatează Ziare.com.
Bejan a ajuns să controleze traficul de droguri din mai multe cluburi din Bucureşti şi s-a impus în lumea interlopă prin metode brutale. Un caz care a explodat la începutul acestei luni, când Bejan şi mai mulţi membri ai grupării sale au fost ridicaţi de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Printre cei săltaţi, mass-media a scris în special de doi oameni ai legii implicaţi în dosar: comisarul de poliţie Robert Cristian Badea - fost rugbist la Sportul Studenţesc şi Dinamo, şi comisarul Gheorghe Napoleon Bonaparte, antrenor de box la CS Dinamo Bucureşti. În cazul lui Badea, ministrul de Interne, Marcel Vela, anunţase încă din februarie 2020 că va sesiza Parchetul pentru posibile legături ale acestuia cu interlopii.
Documentele din ancheta DIICOT dezvăluie cum au ajuns oamenii lui Cristian Marian Bejan să vândă nestingheriţi cocaină în cluburile de noapte Mia Musica, Aristocrat, BOA şi Bamboo şi să aibă pe statul de plată oameni ai legii.
Marian Cristian Bejan (36 de ani) este de loc din Bârlad (Vaslui). Conform datelor DIICOT, gruparea acestuia a făcut primii bani din proxenetism în Elveţia, Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania. În Elveţia, interlopii ajunseseră să controleze activitatea unor prostituate dintr-un club din oraşul Liestal.
Câştigurile au fost "spălate" prin achiziţionarea de proprietăţi imobiliare în România şi autoturisme de lux sau reintroduse în circuitul financiar prin acţiuni de creditare a unor societăţi comerciale administrate, prin interpuşi, de Bejan.
De altfel, pe parcursul cercetărilor efectuate de DIICOT, a rezultat faptul că Bejan a folosit în permanenţă identităţi false sau datele de identitate ale altor persoane, pentru a se caza la diverse unităţi hoteliere sau pentru a închiria locuinţe, respectiv a utilizat autoturisme înmatriculate pe numele altor persoane. Toate acestea erau făcute în scopul clar de a evita o eventuală identificare a sa de către organele de aplicare a legii, în condiţiile în care cunoştea faptul că autorităţile elveţiene au emis un mandat de arestare pe numele său.
În 2015, gruparea a intrat pe piaţa traficului de droguri. Interlopul ar fi fost ajutat în acest sens de foşti sportivi, printre care şi poliţişti, ce desfăşoară activităţi de pază în diverse cluburi de noapte de pe raza municipiului Bucureşti. În aceste cluburi, sus-numitul a realizat adevărate "zone libere" în care se desfăşoară traficul de droguri, cu sprijinul majorităţii liderilor lumii interlope din România, evidenţiindu-se în acest sens membrii grupărilor "Caran", "Cămătari", "Corduneanu", "Pian", "Duduieni" şi altele, conform anchetatorilor.
Unii martori din dosar au explicat că, pentru a se impune în lumea interlopă, Bejan plătea taxe de protecţie clanurilor de renume, precum clanul Cămătarilor şi clanul Pian. O parte din droguri ar fi fost distribuite maneliştilor apropiaţi de cele două clanuri.
Un rol esenţial în traficul de cocaină din cluburile din Capitală îl au agenţii de pază. Pe scurt, cine controlează paza localurilor, controlează traficul de droguri. În 2015, după mai multe lupte dure, soldate cu o tentativă de omor, controlul cluburilor a fost preluat de "Gruparea bodyguarzilor", condusă de Rudolf Costea, zis Cătălin Chioru, şi de poliţistul Robert Cristian Badea, conform DIICOT. Badea era comisar de poliţie în cadrul IGPR - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti - Biroul zonal I Antidrog/Combaterea Criminalităţii Organizate.
Un martor sub acoperire a explicat că Bejan ar fi dobândit cunoştinte de contrafilaj şi a dezvoltat metode de protecţie în activitatea infracţională, în sensul că notează numerele de înmatriculare ale unor autoturisme despre care are suspiciunea că pot fi ale structurilor de filaj, pe care, prin intermediul legăturilor infracţionale din Poliţia Română, le verifică apoi în bazele de date. El a mai povestit că Bejan dispune de dispozitive de urmărire şi localizare GPS, pe care le-a primit de la un lucrător de poliţie, acestea fiind montate pe autoturismele persoanelor pe care "el le consideră de interes, dorind să vadă traseul pe care aceştia îl parcurg. Totodată deţinea dispozitive de bruiaj pentru a nu fi localizat şi pentru a vedea dacă a fost montată tehnica de interceptare la el în autoturisme".
Articolul integral aici.
