Candu şi Cebotari vor participa la investigarea furtului miliardului. Sturza: Banii au fost deja transferaţi în bunuri, avioane, vile etc.

„Cum întoarcem miliardul?”, se întreabă ironic Ion Sturza, punctând că miliardul de dolari furat din sistemul bancar, a devenit între timp 25 de miliarde de lei care datorită unui „simplu prim-ministru”, vor fi recuperate din buzunarele cetăţenilor.
Protest în faţa Băncii Naţionale a Moldovei
Protest în faţa Băncii Naţionale a Moldovei (facebook.com)

Fostul preşedinte al Parlamentului, Adrian Candu şi colegul său de partid, Vladimir Cebotari vor reprezenta Partidul Democrat din Moldova (PDM) în cadrul comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanţelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova.

Deoarece democraţii nu recunoşteau legalitatea noului legislativ format la 8 iunie, la Chişinău, ei nu au participat la şedinţa Parlamentului din 10 iunie, motiv pentru care abia acum au venit cu o hotărâre pentru completarea deciziei cu privire la constituirea Comisiei, notează Cotidianul. Astfel, Partidul Democrat a solicitat completarea componenţei Comisiei cu deputaţii Adrian Candu şi Vladimir Cebotari.

„Dat fiind că fracţiunea PDM nu a participat la acea şedinţă nu am avut posibilitatea să înaintăm membri în această comisie. În baza deciziei fracţiunii PDM, s-a hotărât să participăm activ la lucrările acestei comisii”, se menţionează în nota informativă a hotărârii.

În acest context, fostul prim-ministru moldovean, Ion Sturza, se întreabă ironic: „Cum întoarcem miliardul?”. Omul de afaceri a mai specificat că pentru el, cum la fel şi pentru mulţi alţi moldoveni, ar fi un element de onoare să contribuie la întoarcerea miliardului de dolari furat din sistemul bancar, devenit între timp 25 de miliarde de lei şi care datorită unui „simplu prim-ministru” &co (Guvernul condus de Iurie Leancă n.r.) vor fi recuperate din buzunarele cetăţenilor.

Mai mult decât atât, Sturza a mai menţionat că este aşteptată şi pedepsirea exemplară a beneficiarilor, executanţilor, politicienilor etc., întrucât „acest jaf este o mare ruşine, care a pus Republica Moldova pe harta gangsterismului mondial”.

„Îi cred pe procurori! Încercarea de a „ajunge" la bani prin comisii rogatorii în statele în care au fost „parcaţi” aceşti bani nu are mari şanse. Banii sunt fluizi – azi aici, mâine dincolo. Deja transferaţi în bunuri, avioane, vile... În cazul în care sunt dovezi certe, recuperarea se face prin decizii de judecată în ţările respective, dar e o cale extrem de lungă şi costisitoare. Infractorii au timp şi mulţi bani să se „apere" în jurisdicţiile străine. Guvernul Republicii Moldova, nu. Se ştie din practică, costurile pentru recuperare constituie aproximativ 10% din sumă, fără nicio garanţie de succes”, scrie fostul premier pe pagina sa de Facebook.

Totodată, omul de afaceri consideră că ar fi absolut necesar intentarea de procese penale internaţionale împotriva:

- băncilor corespondente şi finale unde au fost „spălaţi" banii - de la „Deutsche Bank” până la „Danske Bank”. Bănci de top mondial. Au fost încălcate toate legile şi regulamentele referitoare la contracararea legalizării banilor criminali;

- băncilor centrale care reglementează, supervizează aceste bănci. Au eşuat în funcţia de supraveghere;

- ţărilor în care se află aceste bănci, dar şi unde au fost utilizaţi aceşti bani – Elveţia, Germania, Estonia, UK, Lituania, Cipru, Emiratele Arabe, Rusia, Ucraina, România etc. Pentru că a fost permisă legalizarea banilor de provenienţă ilegală;

- companiilor imobiliare şi de vânzări auto, unităţilor comerciale care se ocupă cu vânzarea bijuteriilor, obiectelor de lux unde plăţile au fost achitate cu aceşti bani. Nu s-a stabilit provenienţa banilor;

- companiilor de audit care au auditat băncile din care s-au furat banii. Au dat avize pozitive contrar stării de fapt.

Pe lângă procesele internaţionale, benefic ar fi şi intentarea de procese penale naţionale împotriva:

- Băncii Naţionale, pentru eşecul ei în reglementarea şi supravegherea băncilor;

- Guvernului Republici Moldova şi angajaţilor acestuia, pentru managementul defectuos al fazei post-criză;

- Ministerului Finanţelor, Fiscului, Agenţiei pentru contracararea spălării banilor etc. şi angajaţilor acestora pentru neglijenţă, trafic de influenţă, corupţie;

- foştilor manageri, membrii ai Consiliului de administraţie şi angajaţilor băncilor devalizate;

- beneficiarilor şi intermediarilor de credite dubioase şi compromise.

Tuturor trebuie aplicate amenzi şi cerute compensaţii, aceasta fiind o practică normală internaţională, utilizată frecvent şi în SUA, a punctat Ion Sturza.

„Astfel am putea recupera banii furaţi, bazându-ne pe dreptul internaţional şi naţional prin proceduri simple şi relativ ieftine. Cuvântul-cheie care ar deschide toate uşile este „Illegal Proceeds" (venituri ilegale). Acest „algoritm” l-am verificat cu jurişti de top internaţionali şi este perfect fezabil. Aşadar, stimaţi guvernanţi, primiţi provocarea?”, întreabă Sturza autorităţile de la Chişinău.