Cancelarul german Merkel câştigă al patrulea mandat. Dar extrema dreaptă a avut o noapte istorică

Alianţa conservatoare a cancelarului german Angela Merkel a câştigat cel de-al patrulea mandat la conducerea ţării, sugerează exit poll-urile, dar se va confrunta cu un Parlament mai volatil după câştigul istoric înregistrat de extrema dreaptă.
Cancelarul german Angela Merkel în Berlin, 24 septembrie 2017.
Cancelarul german Angela Merkel în Berlin, 24 septembrie 2017. (Sean Gallup/Getty Images)

Blocul cancelarului Angela Merkel – format din Partidul Creştin Democrat şi Uniunea Social Creştină (CDU/CSU) – a câştigat între 32,5% şi 33,5% dintre voturi în alegerile parlamentare germane din 24 septembrie, conform sondajelor efectuate pentru canalele publice de televiziune ARD şi ZDF.

Dacă se confirmă, este vorba de cel mai slab rezultat obţinut de alianţa CDU/CSU în cei 12 ani în care Merkel s-a aflat la conducerea ţării.

Sondajele au indicat că Partidul Social Democrat, condus de Martin Schulz, a obţinut între 20 şi 21% dintre voturi – cel mai scăzut nivel înregistrat de acest partid după cel de-al Doilea Război Mondial.

De asemenea, sondajele au sugerat că extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), a obţinut cel de-al treilea rezultat, cu un suport cuprins între 13 şi 13,5% dintre voturi.

Ascensiunea AfD are loc după ce Marea Britanie a votat anul trecut separarea de Uniunea Europeană şi Donald Trump a fost ales preşedinte al SUA în noiembrie 2016.

Establishmentul european a sperat că Merkel va restabili ordinea liberală, dar rezultatele ar putea să o forţeze să schimbe planurile de remodelare a Europei împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron.

“Bineînţeles, am sperat la un rezultat mai bun”, a declarat Merkel după anunţarea rezultatelor.

“Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul să formăm următorul guvern şi nu poate fi creată o coaliţie guvernamentală împotriva noastră”, a adăugat ea.

Performanţa AfD înseamnă că partidul anti-imigraţie va obţine un loc în Bundestag pentru prima dată în istorie.

De asemenea, ar fi pentru prima dată după 60 de ani când un partid de extremă dreapta va avea reprezentanţi în Cameră, deşi toate celelalte partide germane au exclus colaborarea cu AfD.

Sute de persoane s-au adunat în faţa sediului AfD în Berlin pentru a protesta împotriva intrării acestuia în Parlament. Proteste similare au fost organizate în alte oraşe, inclusiv Koln şi Frankfurt.

Cu un Parlament fracturat şi alcătuit din şase partide, procesul formării unui guvern de coaliţie ar putea dura câteva luni.

Adresându-se susţinătorilor săi, Merkel a declarat că va asculta “neliniştile” alegătorilor pro-AfD pentru a-i recâştiga de partea sa.

Schulz a declarat că partidul său va intra în opoziţie, punând capăt coaliţiei actuale cu alianţa lui Merkel.

“Este o zi dificilă şi amară pentru social democraţii din Germania. Nu ne-am atins obiectivul”, a declarat Schulz susţinătorilor săi.

AfD a devenit tot mai popular în contextul unui aflux de aproximativ 1 milion de imigranţi şi refugiaţi majoritari musulmani care au ajuns în Germania.

Partidul Verzilor, Partidul Democrat Liber şi Partidul Stângii au reuşit de asemenea să depăşească pragul de 5% dintre voturi pentru a putea intra în Parlament.