Cad capete după intervenţia DNA: Şefii Academiei de Poliţie implicaţi în dosarul Şercan, forţaţi să demisioneze

Puşi sub control judiciar pentru instigare la şantaj în dosarul Şercan, rectorul Academiei de Poliţie, Adrian Iacob, şi prorectorul instituţiei, Mihail Marcoci, şi-au prezentat, vineri, demisiile din funcţie după o discuţie la sediul MAI cu ministrul de Interne, Carmen Dan, care le ceruse inclusiv public să facă pasul în spate.

Înainte de a fi anunţată decizia celor doi, MAI a venit cu precizări publice ca răspuns la acuzaţiile prezentate de procurorii anticorupţie în dosarul în care se investighează ameninţarea cu moartea primită de jurnalista Emilia Şercan.

"Conducerea MAI a luat act de măsurile dispuse de procurorii DNA. (...) În conformitate cu art. 2721 alin. 2 din Legea 360/2002 privind Statutul Poliţistului, Iacob Adrian şi Marcoci Petrică-Mihail vor fi puşi la dispoziţie. Raportat la gravitatea faptelor pentru care sunt cercetaţi şi la prejudiciul de imagine adus instituţiei, precum şi la calitatea şi conduita impuse de lege pentru poliţişti, conducerea Ministerului Afacerilor Interne solicită celor doi ofiţeri să-şi prezinte cererile de demisie.

Având în vedere principiul autonomiei universitare, procedura demiterii de către ministru nu este posibilă în acest context, însă o decizie de eliberare din funcţie se poate lua prin vot de către Senatul universităţii. MAI, prin structurile specializate ale Poliţiei Române, a colaborat cu DNA în acest caz încă de la primirea sesizării depuse de jurnalistul ameninţat şi va acorda în continuare sprijin procurorilor pentru finalizarea cazului", a transmis MAI.

Acuzaţiile DNA

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:

La sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, inculpaţii Iacob Adrian şi Marcoci Petrică-Mihail, rector, respectiv prorector al Academiei de Poliţie 'Alexandru Ioan Cuza', l-au determinat pe inculpatul Bărbulescu Gheorghe Adrian să transmită unei persoane, jurnalist de investigaţie – persoană vătămată, mesaje de ameninţare (un mesaj tip text şi cinci mesaje folosind aplicaţia Facebook Messenger) pentru a o constrânge să înceteze investigaţiile jurnalistice care îl vizau pe rectorul Academiei de Poliţie, urmărind astfel eliminarea riscurilor pentru cariera lor profesională. Concomitent, cei doi instigatori i-au promis poliţistului care a trimis efectiv mesajele de ameninţare că îi vor asigura protecţia pentru a nu fi tras la răspundere penală şi, pe parcursul săvârşirii faptelor, chiar i-au adresat încurajări.

Concret, la sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, Iacob Adrian şi Marcoci Petrică-Mihail i-au cerut lui Bărbulescu Gheorghe Adrian, profitând de ascendentul pe care li-l dădeau relaţia de subordonare funcţională, diferenţa de vârstă şi de grad profesional, relaţia personală care se dezvoltase între ei şi recunoştinţa acestuia din urmă pentru oportunitatea de a continua să activeze în mediul universitar, să transmită mesaje de ameninţare persoanei vătămate pentru a o determina să înceteze investigaţiile jurnalistice care îl vizau pe Iacob Adrian. Solicitările au fost transmise în cadrul mai multor discuţii pe care Bărbulescu Gheorghe Adrian le-a purtat atât separat cu cei doi, cât şi împreună, în sediul Academiei de Poliţie.

Aceste demersuri au fost determinate de faptul că, în perioada martie – aprilie 2019, persoana vătămată a publicat mai multe articole care vizau în mod direct activitatea rectorului Academiei de Poliţie, Iacob Adrian, care ar fi putut avea consecinţe semnificative asupra carierelor celor doi ofiţeri superiori, astfel încât pentru aceştia era esenţial ca anchetele jurnalistice să înceteze.

În acest context, trebuie avut în vedere că funcţiile în cadrul învăţământului universitar presupun deţinerea titlului de doctor, iar continuarea publicării articolelor ar fi determinat un interes public crescut în sensul verificării suspiciunilor de plagiat. Interesul lui Marcoci Petrică-Mihail în stoparea anchetelor jurnalistice era determinat de faptul că numirea în funcţia de prorector depinde în mod direct de rectorul instituţiei de învăţământ, astfel încât pierderea funcţiei de către Iacob Adrian ar fi avut consecinţe negative şi asupra acestuia.

În acest context, există bănuiala rezonabilă că Marcoci Petrică-Mihail a conceput planul folosit pentru transmiterea mesajelor de ameninţare, astfel încât să fie imposibilă identificarea autorului faptelor.

De asemenea, există bănuiala rezonabilă că Iacob Adrian şi Marcoci Petrică-Mihail i-au comunicat lui Bărbulescu Gheorghe Adrian conţinutul mesajelor de ameninţare care urmau să fie transmise persoanei vătămate şi i-au dat asigurări prin promisiunea că îl vor proteja pentru a nu fi tras la răspundere penală.