Bucureştiul, gazdă a conferinţei "TTIP: România‘s Voice"

Considerat de către susţinătorii săi o şansă unică pentru revigorarea economiei UE şi cal troian de către opozanţi, controversatul TTIP aduce la Bucureşti o serie de "grei" ai politicii şi diplomaţiei internaţionale.
Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom.
Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom. (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Bucureştiul va găzdui vineri, conferinţa "TTIP: România‘s Voice", un "eveniment cheie" pentru rolul României în aşa numita "negociere a secolului", respectiv a acordului comercial dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii: Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).

Organizat de europarlamentarul român Sorin Moisă, membru al Comisiei de Comerţ Internaţional a Parlamentului European, evenimentul va beneficia de participarea comisarului pentru Comerţ al Uniunii Europene, Cecilia Malmstrom, care va fi invitatul de onoare al conferinţei. La conferinţă vor mai lua parte Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe al României, care se va adresa celor peste 250 de participanţi din partea Guvernului, cât şi Excelenţa Sa Anthony Luzzatto Gardner, ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană.

De asemenea, invitaţi speciali vor fi Negociatorul Şef al Uniunii Europene, Ignacio Garcia Bercero, Secretarul General al confederaţiei europene a fermierilor şi cooperativelor agricole (COPA-COGECA), Pekka Pesonen, Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, Directorul pentru Afaceri Externe, Politici de Comerţ şi Controlul Exporturilor în echivalentul britanic al Ministerului Economiei, Chris Barton, precum şi patronate, sindicate, societate civilă şi mulţi antreprenori români care exportă în SUA sau sunt afectaţi de TTIP.

"Evenimentul, intitulat „TTIP: România‘s Voice” este încununarea unei consultări naţionale organizate începând cu luna mai cu actorii din economia românească interesaţi în negocierea TTIP, pentru a identifica interesele, priorităţile şi sensibilităţile României în această negociere istorică.", susţine Sorin Moisă, în comunicatul remis Epoch Times.

Cu ocazia conferinţei, deputatul european va prezenta cerinţele şi aşteptările economiei şi societăţii civile româneşti cu privire la TTIP, urmând să înmâneze un raport în acest sens Ceciliei Malmstrom.

În contextul participării la conferinţă, Cecilia Malmstrom a declarat: Aştept cu nerăbdare să discut cele mai recente evoluţii ale negocierilor TTIP la Bucureşti. Avem nevoie de o dezbatere deschisă şi aprofundată în legătură cu acest acord, şi acest eveniment va oferi un forum excelent pentru schimbul de opinii. Voi vorbi despre ideile aflate la baza tratativelor şi despre cum evoluează negocierile. Aştept de asemenea cu nerăbdare să primesc sugestiile valoroase ale participanţilor despre priorităţile, preocupările şi ideile lor

La rândul său, europarlamentarul Sorin Moisă a afirmat că „această conferinţă reprezintă un moment de normalitate europeană şi demnitate naţională: Bruxelles-ul vine să asculte vocea României, economie şi societate, la ea acasă. Listă de priorităţi ale economiei româneşti cuprinde peste 30 de cerinţe care să înlesnească accesul firmelor româneşti pe piaţa americană, câteva cerinţe defensive, pentru industrii pe care trebuie să le protejăm, respectiv şase puncte sociale şi de mediu, reflectând în principal opinia sindicatelor şi a societăţii civile."

Reamintim că TTIP-ul nu este doar cel mai mare parteneriat comercial negociat vreodată ci şi unul din cele mai controversate. Recent, la opozanţii acestui tratat au depus la sediul Comisiei Europene din Bruxelles peste 3.200.000 de semnături ale cetăţenilor UE care cer oprirea negocierilor pentru acest tratat precum şi renunţarea la tratatul UE - Canada (CETA).

În România, iniţiativa prin care se cere oprirea negocierilor TTIP a adunat peste 24.000 de semnături. Ca anunţ de ultimă oră, unul din reprezentanţii coaliţiei de ONG-uri ce a coordonat strîngerea de semnături a fost invitat la conferinţa de mâine.

Mai amintim că opozanţii TTIP acuză lipsa de transparenţă ce a înconjurat negocierile şi de mecanismele de protecţie a investitorilor incluse în tratat, mecanisme ce permit corporaţiilor să dea în judecată statele dacă acestea dau legi care le-ar putea afecta profitul, sau chiar să prevină adoptarea unor anumite legi.

Criticii tratatului mai atrag atenţia că există nenumărate acorduri bilaterale între ţări ale UE şi SUA deja în funcţiune, şi că un astfel de cadru legislativ, secretizat, se află din start în afara standardelor de transparenţă.

Pe de altă parte, suporterii TTIP – în special susţinători ai marilor corporaţii – susţin că tratatul UE-SUA ar putea reporni motorul economic al Uniunii, prin îndepărtarea de taxe şi prin crearea de standarde comune. Acest argument este însă combătut de oponenţii tratatului care arată că acesta va putea fi dăunător, dată fiind geografia, cultura, resursele, problemele sociale şi etica muncii pe cele două continente. Mai mult, un studiu recent, comandat chiar de Comisia Europeană relevă că TTIP-ul, prezentat cândva ca aducător de prosperitate, va produce, la nivel de UE, până în 2027, o creştere economică de doar 0,4 - 0,5%.