Bruxelles-ul sancţionează Iranul după atentate planificate în Europa

Bruxelles-ul a început să sprijine sancţiuni împotriva Iranului după implicarea Teheranului în două atentate organizate în Franţa şi Danemarca.

UE a aprobat, marţi, sancţiuni împotriva unui ministru iranian şi a doi cetăţeni iranieni pentru implicarea lor în încercările de asasinat din Franţa şi Danemarca.

De luni de zile, unele ţări din UE au făcut presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a adopta măsuri împotriva Teheranului pentru ceea ce ele descriu drept acţiuni ostile întreprinse de un actor statal.

În sancţiunile sale, UE a vizat ministrul Informaţiilor şi Securităţii Iranului şi doi cetăţeni iranieni, impunând îngheţarea activelor acestora şi impunerea de interdicţii de călătorie.

Doi diplomaţi iranieni au fost expulzaţi din Olanda în 2018, nu pentru implicarea lor directă, ci „ca un semnal clar” că implicarea probabilă a Iranului este inacceptabilă.

Oficialii europeni au ţinut să precizeze că aceste măsuri nu au legătură cu acordul nuclear al Iranului - o problemă sensibilă după ce preşedintele Donald Trump a denunţat acordul nuclear (JCPOE) cu Iranul, declanşând o ruptură suplimentară cu UE, ai căror oficiali au refuzat să aplice sancţiuni împotriva Teheranului pe acest motiv.

Ministrul olandez de externe, Stef Blok, a declarat că „Olanda consideră că este probabil ca Iranul să fi fost implicat în pregătirea sau comiterea de asasinate şi atacuri pe teritoriul UE”.

Ministerul francez de Externe a declarat că salută decizia Bruxelles-ului „de a nu lăsa fără răspuns un act ostil şi inacceptabil comis pe pământ european”.

Primul ministru danez Lars Lokke Rasmussen a declarat că „Respectăm acordul nuclear, dar pe de altă parte trebuie să avem o politică externă solidă atunci când trimitem semnale clare că nu vom accepta acest tip de amestec pe teritoriul european”.

Ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, a răspuns pe Twitter spunând că sancţiunile nu vor „scuti Europa de responsabilitatea pe care o are pentru adăpostirea teroriştilor”. Zarif a acuzat Danemarca, Olanda şi Franţa de acordarea de azil membrilor grupului de opoziţie iranian Mujaheedin-e Khalq.

Sancţiunile se referă la două atacuri: o încercare de atac cu bombă asupra unui miting al opoziţiei iraniene la Paris şi încercări de asasinare a disidenţilor arabi iranieni din Danemarca.

Olanda a declarat că bănuieşte că Iranul s-ar fi aflat, de asemenea, în spatele a două omoruri separate comise împotriva unor dizidenţi iranieni pe teritoriul olandez în 2015 şi 2017.

În ultimele câteva luni, Danemarca a încercat să impună sancţiuni împotriva Iranului. Teheranul neagă de mult timp implicarea şi a descris acuzaţiile ca fiind o „serie de conspiraţii” perpetuată de grupurile de opoziţie iraniene.

Dar analiştii au subliniat că facţiuni dure ale serviciilor de informaţii iraniene pot planifica atacuri în Europa fără controlul guvernului iranian.