Bruxelles: Turcia ar putea fi sancţionată economic
Preşedintele turc Erdogan riscă să piardă avantajele obţinute prin Uniunea Vamală eficientă dintre Turcia şi UE, principalul ei partener comercial. Şeful Parlamentului European a declarat că ar putea fi luate în considerare sancţiuni economice împotriva Turciei.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. (Captură Foto)
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a confirmat zvonurile din Bruxelles potrivit cărora, la summitul din luna decembrie, liderii UE ar putea opta pentru sancţiuni economice ca răspuns la campania de suprimare a opoziţiei desfăşurate de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în loc să pună capăt controversatelor discuţii pentru aderarea Turciei la blocul european.
Schulz a declarat ziarului german Bild am Sonntag că suspendarea discuţiilor de aderare cu Ankara va duce la blocarea unor canale prin care UE ar putea ajuta opoziţia turcă şi zecile de mii de persoane închise după puciul eşuat din luna iulie din Turcia.
“Noi, ca Uniune Europeană, va trebui să luăm în considerare tipul de măsuri economice pe care le putem aplica”, a precizat Schulz.
Totuşi, el a avertizat că în cazul în care Turcia va reintroduce pedeapsa cu moartea – încălcând astfel obligaţiile sale în cadrul Consiliului Europei – atunci negocierile pentru aderare vor fi suspendate.
Comerţul: punctul slab al lui Erdogan
Remarcile lui Schulz au avut loc după un comentariu făcut sâmbătă la postul public de radio Deutschlandfunk de către corespondenta în Bruxelles a ziarului german Handelsblat, Ruth Berschens.
De la semnarea Uniunii Vamale în 1995, un acord privind schimburile neimpozitate de produse industriale, a transformat UE în cel mai mare partener comercial al Turciei, a scris Berschens.
Erdogan a dorit să extindă Uniunea Vamală pentru a include mai multe servicii agricole şi industriale, a declarat ea.
Dacă UE ar desfiinţa Uniunea Vamală, supusă renegocierii începând cu 2015, acest lucru ar afecta multe companii turceşti, a scris Berschens.
“Ascensiunea sa politică ca lider al partidului de guvernare AKP s-a datorat în special politicilor sale economice reuşite. În perioada în care Erdogan era premier, în Turcia a apărut o nouă clasă de mijloc. Preşedintele nu poate trăda interesele acestora, altfel şi-ar putea pierde suportul politic în întreaga ţară”, a declarat ea.
“Acesta este punctul slab al lui Erdogan, alături de acordul încheiat în luna martie cu UE privind refugiaţii şi rolul Turciei ca partener NATO ce găzduieşte soldaţi din naţiunile aliate.
“Exasperarea se amplifică în rândul europenilor. În Bruxelles se pregăteşte ceva. Dacă preşedintele turc persistă [pe cursul său curent] atunci ar putea fi luată o decizie la summitul UE din luna decembrie care l-ar putea afecta pe Erdogan”, a mai afirmat Berschens.
Comisia Europeană a avut numeroase motive de a nu suspenda discuţiile privind aderarea Turciei la UE, a continuat ea, adăugând că Bruxelles-ul ar păşi într-o capcană creată de Erdogan.
“Erdogan nu doreşte să îşi asume răspunderea personală pentru o ruptură finală de Europa, deoarece ar avea mari probleme şi ar trebui să se explice în faţa cetăţenilor ţării. Mulţi turci resping o ruptură totală de Europa”, a adăugat ea.
