Bruxelles şi Beijing eşuează să prezinte o declaraţie comună din cauza comerţului

Neînţelegerile legate de acordarea statutului de “economie de piaţă” către China a împiedicat prezentarea unei declaraţii comune asupra schimbării climatului după un summit UE-China. Problemele legate de dumping şi accesul la investiţii au umbrit discuţiile.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. (Patrick Hertzog/AFP/Getty Images)

Cel de-al 19-lea Summit UE-China s-a terminat fără o declaraţie comună din cauza unei dispute continue privind statutul Chinei în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Oficialii prezenţi la întâlnire au descris-o ca fiind călduroasă, adăugând că UE şi China nu au putut să cadă de acord asupra unui comunicat final mai amplu menit să se concentreze pe o serie de alte probleme discutate la summit, inclusiv un angajament pentru comerţ liber şi măsuri necesare pentru a reduce supra producţia de oţel.

Pe lângă supra producţia de oţel, cele două părţi au eşuat să ajungă la un acord şi asupra poziţiei UE faţă de dumpingul chinez.

China este acuzată de către occidentali de finanţarea exporturilor sale prin subsidii ascunse - în principal prin controlarea ratei de schimb dintre yuan şi dolarul american, dar nu numai. Efectul sunt preţuri de dumping cu care economiile occidentale nu pot concura, iar intern, în China, o bunăstare asigurată de manipulările financiare şi controlul social exercitat de regimul comunist. Însă, deşi îngraşă buzunarele globaliştilor, practica ruinează economiile occidentale

Luând cuvântul la întâlnire, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că oficialii prezenţi au discutat cu premierul chinez Li Keqiang atât despre problema oţelului cât şi despre cererea Chinei ca, după 15 ani de apartenenţă la OMC, nu ar mai trebui să fie tratată ca un caz special.

“Încă nu am ajuns acolo”

“Am putut să restrângem poziţiile, dar încă un am ajuns acolo”, a precizat Juncker.

China consideră că ar trebui să primească Statut de Economie de Piaţă (MES), care i-ar permite să se bucure de acelaşi statut pe piaţă de care beneficiază SUA şi Uniunea Europeană atunci când vine vorba de investigaţiile antidumping la OMC - deşi nu este deloc dornică să liberalizeze rata de schib valutar.

În condiţiile în care China este principalul producător global de oţel, aluminiu, ciment şi alte materiale industriale, numeroase companii chineze asociate cu statul sunt capabile să exporte şi să furnizeze produse la preţuri mai ieftine către mulţi dintre partenerii săi comerciali. Acest lucru a declanşat de câteva decenii numeroase acuzaţii privind dumpingul chinez.

Temeri legate de comerţ

În timpul summitului, oficialii UE au presat guvernul comunist chinez să gestioneze supracapacitatea în industriile domestice, precum cea a oţelului, şi să reducă restricţiile asupra investitorilor străini.

Deşi China este şi acum foarte circumspectă atunci când este vorba despre deschiderea pieţei interne pentru producătorii occidentali, premierul chinez şi-a repetat apelurile ca un acord de investiţie UE-China să fie însoţit de un progres către un acord de comerţ liber mai amplu.

Comisarul UE pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a cerut autorităţilor chineze să respecte promisiunea preşedintelui Xi Jinping, făcută de acesta în luna ianuarie unui public global, de a deschide mai mult piaţa din China. Malmstrom a făcut referire la un studiu care a arătat că multe companii europene au considerat că le-a fost mai greu să facă afaceri în China anul trecut.

“Ca o consecinţă, investiţiile UE în China se află la cel mai scăzut nivel al lor din ultimii ani, în timp ce investiţiile chineze în UE au atins niveluri record”, a declarat Malmstrom. Beijingul trebuie să asigure “reciprocitate” pentru companiile europene pe piaţa chineză, a adăugat ea.

European Investment Bank Group şi Drumul Mătăsii

Un memorandum de înţelegere a fost semnat între Fondul European de Investiţii (EIF) şi Silk Road Fund, subliniindu-se o nouă cooperare strategice pentru a susţine investiţiile de capital pe cuprinsul Europei.

EIF, creat în 1994, este o agenţie UE specializată în furnizarea de fonduri companiilor mici şi medii şi are sediul în Luxemburg. Agenţia nu împrumută bani companiilor în mod direct, dar furnizează fonduri prin bănci şi fonduri private.

Silk Road Fund (Fondul Drumul Mătăsii) este un fond de investiţii aparţinând regimului comunist chinez şi folosit ca braţ financiar al soft powerului chinez - pentru extinderea investiţiilor în ţările aflate de-a lungul B&R (Belt and Road) în Euroasia. B&R este o strategie de dezvoltare care se concentrează pe conectivitatea şi cooperarea dintre ţările euroasiatice.

Fondul Drumul Mătăsii este aşteptat să furnizeze 500 milioane de euro, aparent pentru a susţine investiţii de capital. Fondul ar trebui să devină operaţional în următoarele câteva luni.

China luată în răspăr pentru poluare

Grupul internaţional Greenpeace a declarat într-un raport publicat anul trecut că un total de 293 – sau 80% – din cele 366 de oraşe chineze ale căror date au fost analizate nu au respectat în 2015 standardele Chinei privind calitatea aerului.

Milioane de oameni riscă să sufere din cauza efectelor factorilor poluatori transportaţi pe calea aerului, al căror nivel este de până la 100 de ori mai mare decât limita considerată drept sigură în unele regiuni.

Un studiu recent a atribuit poluării din China 1,6 milioane de decese pe an. Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a comentat despre pericolele prezentate de poluanţii transportaţi pe calea aerului: „Oamenii expuşi la poluanţi toxici pe o durată de timp şi cu o concentraţie îndestulătoare ar putea dezvolta mai repede cancere sau ar putea resimţi alte efecte grave asupra sănătăţii. Aceste efecte asupra sănătăţii pot include afectarea sistemului imunitar, sau probleme neurologice, de reproducere (de exemplu, fertilitate redusă), probleme de dezvoltare, respiratorii sau altele”.

De asemenea, dr. Bernhard Schwartlander de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a declarat la sfârşitul lui 2016: „Toţi vorbesc despre poluare, premierul Li Keqiang a făcut apel la un război împotriva poluării şi există foarte multe investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Totuşi, astăzi vedem consecinţele păcatelor unei aproape întregi generaţii – consecinţele dezvoltării, a dezvoltării rapide, care cu siguranţă nu a avut în centrul său [atenţia pentru] mediul înconjurător”.

China, cea mai populată ţară a lumii, este cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră, pe locul doi aflându-se SUA cu doar 324 milioane de locuitori. Cele două ţări sunt responsabile pentru aproximativ 20 şi respectiv 18 la sută din emisiile globale cu efect de seră. Rusia este responsabilă pentru 7,5%, în timp ce India pentru 4,1%.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie