Brăţări şi monede dacice, transmise în administrarea Muzeului Naţional de Istorie

Obiecte cuprinzând brăţări şi monede care au fost sustrase în perioada 1998 - 2004 prin săpături ilegale în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi recuperate de statul român din străinătate sunt înscrise în inventarul bunurilor din domeniul public şi transmise în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României, potrivit unei hotărâri adoptate, marţi, de Guvern.

Hotărârea vizează înscrierea acestora în inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii, şi apoi în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României.

Persoanele inculpate în dosarul ''Aurul dacic'' au fost arestate în mai 2005, iar pe 7 iulie 2005 au fost trimise în judecată cele 13 persoane.

Până în momentul de faţă, statul român a reuşit să recupereze o parte dintre brăţări.

Iniţial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit şi traficat pe piaţa neagră internaţională, constituit din 15 brăţări spiralice de aur. Ulterior, pe măsură ce statul român a reuşit să identifice şi să recupereze 12 brăţări dacice, experţii au ajuns la concluzia că există cel puţin cinci astfel de tezaure, iar numărul total al spiralelor este de 24. În anul 2011 a mai fost recuperată o brăţară.

Unii specialişti susţin că probabil brăţările dacice de aur au fost folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poartă urme de uzură. Specialiştii presupun că acestea erau produse pe baza unei comenzi foarte înalte, probabil de la regi, cu scopul de a le dedica zeilor sau a le oferi altor regi din provinciile vecine, sau că obiectele erau destinate să facă parte din tezaur.