Boris Gîlcă: În R. Moldova, plăţile informale sunt cea mai acută problemă a sistemului de sănătate
Se cunoaşte despre plăţile achitate ilegal pentru naştere, procedurile de anestezie, la eliberarea certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă etc., afirmă secretarul general de la Ministerul Sănătăţii din RM.
Instituţie medicală din R. Moldova (facebook.com)
Secretarul general de stat al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale din R. Moldova, Boris Gîlcă a raportat miercuri, 11 iulie în cadrul şedinţei Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică, la subiectul corupţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii că o problemă acută a sistemului de sănătate moldovenesc rămân a fi plăţile informale achitate lucrătorilor din domeniul medical de către pacienţi volumul acestora fiind de milioane de lei, iar 42 la sută din pacienţi recunosc că au ”mulţumit medicilor”.
”Cele mai vizate instituţii medicale sunt Institutul Oncologic, Institutul Mamei şi Copilului, Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. Sunt cunoscute plăţile achitate neregulamentar pentru naştere, pentru procedurile de anestezie, la eliberarea certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă etc.”, a raportat oficialul.
Printre alte acte şi fapte de corupere existente, Boris Gîlcă a menţionat înţelegerile între medici cu anumite cabinete medicale private, precum şi între lucrătorii medicali şi producătorii sau furnizorii de medicamente. În cadrul raportului, acesta a făcut referire şi la unele acţiuni de contracarare a fenomenului corupţiei din sănătate cum ar fi elaborarea Codul deontologic al lucrătorului medical şi farmacistului etc. totodată anunţând că la etapa de elaborare s-ar afla proiectul de lege cu privire la malpraxis.
Directorul adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie, Lidia Chireoglo a informat în context că, în urma investigaţiilor şi examinării plângerilor, pe parcursul anului 2017, au fost intentate 44 de cauze penale pe corupere pasivă şi încălcări ale procedurii de achiziţii publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, dintre care 7 au fost expediate în instanţa de judecată. ”590 de instituţii medicale din ţară au admis încălcări ale procedurii de acreditare, iar 61 aveau documentele expirate.”
În concluzie, deputaţii au recomandat examinarea posibilităţii de instituire a rândului electronic în policlinici şi spitale, minimizarea fluxului în numerar pentru achitarea serviciilor contra plată, perfecţionarea sistemului de achiziţii publice, precum şi identificarea unor sancţiuni pentru medicii prinşi în flagrant.
