BCE vrea să permită băncilor să îngheţe banii clienţilor în situaţii de criză

Cei 11 îngeri care anunţă, cu goarne, Judecata de Apoi. Vatican
Cei 11 îngeri care anunţă, cu goarne, Judecata de Apoi. Vatican (Pleasant Exchanges)

Banca Centrală Europeană a prezentat planuri pentru îngheţarea depozitelor în numerar aparţinând clienţilor, în cazul băncilor cu mari probleme, pentru a evita prăbuşirea acestora.

Iniţiativa - criticată de mulţi drept o favorizare nepermisă a conglomeratelor financiare - este oficial menită să încerce stabilizarea în perioade de criză financiară.

În special după anii în care BCE a aruncat lichidităţi pe piaţă sub forma programului de QE, industria financiară este gripată de numeroase bule - în special cele de credit şi ale pieţei de obligaţiuni suverane - iar spargerea acestora amenintă fundamental existenţa sistemului financiar prezent.

Ultima perioadă, presărată cu crize sistemice ale băncilor europene, a demonstrat că acestea au nevoie de timp pentru a lua decizii în cazul în care se confruntă cu probleme grave, a declarat Sabine Lautenschlaeger, membră a comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE).

Luând cuvântul marţi în Frankfurt, ea a sugerat un “instrument de aplicare a unui moratoriu” – care va putea îngheţa temporar toate datoriile unei bănci, inclusiv banii deţinuţi de clienţi.

Sub noile evoluţii, deponenţii nu îşi vor putea retrage banii în momentul în care o bancă [lovită de criză sau alte probleme grave] este declarată în criză.

Mişcarea urmăreşte să evite situaţiile de “panică bancară” apărute deseori în Europa în timpul crizei Lehman Brothers, sau situaţii de genul cozilor lungi din faţa bancomatelor din Grecia în vara anului 2015.

Majoritatea statelor UE susţin noile propuneri ale BCE, potrivit unui raport publicat pe 6 noiembrie, care analizează poziţia blocului european asupra acestui proiect de lege propus de Comisia Europeană.

Potrivit Bloomberg, raportul sugerează investirea autorităţilor cu puterea de a impune limite maxime de retragere pe o perioadă de până la cinci zile după ce o instituţie a fost declarată că “intră în faliment sau este posibil să intre în faliment”.

Totuşi, suportul nu este unanim, unele grupuri de lobby şi agenţii de reglementare, inclusiv Bank of England, avertizând că măsura ar putea, de fapt, prezenta un risc mai mare pentru stabilitatea financiară - împingând deponenţii să retragă banii înainte de blocarea fondurilor.

După criza din 2008 - declanşată de practici corupte pe Wall Street, în special legate de piaţa derivativelor, menţinută de-regularizată în mod voit - dar şi de lăcomie exagerată din partea băncilor în general - un număr mare de bănci din lume s-au prăbuşit, cel mai renumit caz fiind Lehman Brothers.

Deşi niciun bancher nu a intrat la închisoare pentru practici ilegale, industria financiară a mimat reforma, pentru a stăvili nemulţumirea publică, adoptând o serie de măsuri superficiale.

Acestea includ îngheţarea contractelor de derivative şi cu dobândă fixă - sau bonduri - pentru 48 de ore după prăbuşirea bancii. Extinderea îngheţului la 5 zile ar putea genera intrarea in incapacitate de plată a contrapartidei, una dintre îngrijorările majore ale organismelor precum Bank of England.

În acest an, patru bănci au avut dificultăţi în UE, Italia resimţind cel mai mare şoc din cauza creditelor neperformante şi toxice pe care le au băncile sale, şi care, potrivit unor analişti, nu vor putea fi rambursate niciodată.

În luna februarie, tranzacţionarea acţiunilor băncii italiene Monte Dei Paschi di Siena – cea mai veche bancă din lume – a fost suspendată după ce creditorul nu a reuşit să obţină fonduri pentru a-şi putea continua operaţiunile. În luna iulie, UE a aprobat un bailout de stat în valoare de 5,4 miliarde euro pentru a salva banca.

Însă Veneto Banca şi Banca Popolare di Vicenza nu au fost atât de norocoase. Guvernul italian a lichidat cele două instituţii după ce au fost lovite de probleme grave în luna iunie. În luna septembrie, BCE a amendat di Vicenza cu 11,2 milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind raportarea de informaţii.

În Spania, Banco Popular a trebuit să fie salvată de banca Santander pentru o sumă de 1 euro. Acordul a fost descris drept “crucial”, orchestrat de BCE pentru a evita un bailout de stat, Santander apelând la acţionari pentru a putea strânge capitalul necesar salvării Banco Popular.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie