Bancnote false şi străini implicaţi într-o controversă privind o acţiune caritabilă din China


Ofiţerii chinezi de poliţie prezintă bancnote false în valoare de peste 6,6 milioane de yuani în cadrul unei conferinţe de presă, la Beijing, 10 iulie 2009. Cetăţenii chinezi i-au condamnat pe falsificatorii care au plătit pentru produsele organizaţiilor străine de caritate cu bani fără valoare.
Ofiţerii chinezi de poliţie prezintă bancnote false în valoare de peste 6,6 milioane de yuani în cadrul unei conferinţe de presă, la Beijing, 10 iulie 2009. Cetăţenii chinezi i-au condamnat pe falsificatorii care au plătit pentru produsele organizaţiilor străine de caritate cu bani fără valoare. (AFP / AFP / Getty Images)

O revoltă s-a desfăşurat recent pe internetul din China, după ce nişte infractori au dat bani falşi la o organizaţie de caritate străină care vindea bunuri pentru a strânge bani pentru copiii cu dizabilităţi din China.

Majoritatea chinezilor i-au acuzat pe infractori, dar un oficial chinez i-a acuzat pe străini. În opinia lui a fost o insultă pentru ţară faptul că străinii strâng bani în China să ajute poporul chinez.

Blogerii chinezi şi-au îndreptat atenţia către oficial, exprimându-şi ruşinea şi furia referitor la escroci, la răspuns şi la fostul oficial de nivel înalt, în timp ce criticau reputaţia jalnică a Chinei în domeniul carităţii.

Vânzările de binefacere aveau ca scop strângerea de bani pentru copiii cu dizabilităţi din China şi au fost organizate de mai multe ambasade din Guangzhou. Cu toate acestea, atunci când au numărat ulterior banii la Federaţia Persoanelor cu Dizabilităţi din China, au descoperit că au fost înşelaţi cu o sumă ce reprezenta aproximativ 15% din veniturile lor.

Spre dezamăgirea lor, din aproximativ 33.000 de yuani (5.300 de dolari) colectaţi, aproape 5.000 de yuani (800 de dolari) erau în bancnote contrafăcute. Bancnotele numerotate consecutiv indicau faptul că banii nu au fost daţi din neatenţie de clienţi, care i-ar fi primit la rândul lor şi apoi i-ar fi cheltuit fără să ştie că sunt falşi.

Doar Ambasada coreeană a luat opt dintre bancnotele false, a raportat Cotidianul Nanjing. Un reporter de la Evening News Yangcheng, prezent la faţa locului pentru a transmite despre eveniment, a povestit că a văzut cu ochii ei dezamăgirea de pe faţa Consulului General chilian.

Cetăţenii chinezi i-au condamnat pe falsificatorii care au plătit pentru produse cu bani fără valoare, descriind fapta ca fiind o ruşine pentru toţi cetăţenii chinezi.

Dar He Keng, fost director adjunct al Biroului Naţional de Statistică, a gândit altfel, făcând ceea ce mulţi au descris ca o remarcă uluitoare pe Tencent Weibo, un microblog chinez. Acesta a postat, aparent serios, "Ambasadele străine au făcut acest lucru pentru unicul scop de a-i face de ruşine pe toţi chinezii. Chiar au nevoie chinezii într-adevăr de cei 33.000 de yuani? Cei care s-au implicat în această caritate sunt cei cărora ar trebui să le fie ruşine", potrivit cotidianului Metropola de sud.

Blogerii chinezi au reacţionat furios la comentariul funcţionarului:

"Dacă guvernul ar folosi cu înţelepciune banii cetăţenilor proveniţi din impozite ne-ar mai trebui ajutor de la alţii?", a întrebat un bloger din Hubei.

Un bloger din Guangdong a răspuns: "Guvernul este cel care ar trebui să se simtă umilit". Altul din Jianxi l-a luat în râs pe oficial, întrebandu-l de ce nu a donat el o sumă de două ori mai mare ca cea reprezentată de banii falşi, doar pentru a arăta că într-adevăr poporul chinez nu are nevoie de bani.

Alt bloger din Beijing i-a reproşat oficialului: "Este aceasta o diversiune? Ar trebui să ne transformăm dezamăgirea noastră privind calitatea cetăţenilor chinezi în antipatie pentru străini? 33.000 de yuani nu înseamnă nimic pentru cei din guvern. Dar pentru familiile sărace, aceşti bani aduc în timp util ajutorul atât de necesar. Dezvoltarea din domeniul carităţii în China este îngrozitoare, oare ar trebui să le interzicem străinilor să facă aceasta?".

Scandalurile din ultimii ani, cum ar fi incidentul Guo Meimei, unde o tânără afiliată la Crucea Roşie a postat on-line poze cu stilul ei de viaţă luxos, au cauzat o suspiciune pe scară largă în ceea ce priveşte organizaţiile de caritate, precum şi dezamăgire privind dezvoltarea sectorului non-profit, care este asaltat de un regim comunist temător de grupuri independente. Aproape 60% din donaţiile către organizaţii de caritate ajung în vistieria statului, potrivit unui studiu din 2012.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe