Atena riscă permanentizarea crizei. FMI avertizează că planul de bail out nu este credibil
Maurice Obstfeld, Consilier economic şi director al programului de cercetare al FMI (MOLLY RILEY/AFP/Getty Images)
Cresc din nou tensiunile dintre Fondul Monetar Internaţional şi guvernul elen. După ce a fost acuzat că cere tot mai multă austeritate din partea Greciei, FMI a răspuns spunând că ţintele bugetare ale guvernului grec pur si simplu "nu sunt credibile".
Maurice Obstfeld, economistul şef al FMI, împreună cu Poul Thomsen, director al departamentului european al organizaţiei, au subliniat că tăierile în sectorul de investiţii, dar şi cheltuielile discreţionare au "mers prea departe" şi riscă să prevină redresarea Greciei.
La doar două zile după ce ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos, a acuzat Fondul de "trădare" a ţării sale, datorită cererilor repetate de austeritate, oficiali seniori ai FMI au insistat că "nu cer mai multă austeritate".
"Nu ne-am schimbat părerile referitor la faptul că Grecia nu are nevoie de mai multă austeritate în acest moment. Afirmaţiile conform cărora FMI-ul este cel care cere acest lucru nu fac decât să întoarcă adevărul cu susul în jos".
Oficialii au avertizat că cererile creditorilor Greciei pentru un surplus susţinut de 3,5%- care să excludă costurile împrumuturilor - nu sunt necesare şi nici realiste.
FMI a insistat anterior că ţinta de surplus de 1,5% este mult mai realistă. Fondul a mai cerut şi reducerea poverii datoriei - peste nivelul de 20 de puncte procentuale reprezentând măsura luată luna aceasta.
"Pentru a vorbi deschis, dacă Grecia cade de acord cu partenerii săi europeni asupra unor ţinte fiscale ambiţioase, nu criticaţi Fondul spunând că cere austeritate în momentul în care noi doar cerem să vedem măsurile care să facă aceste ţinte credibile" au declarat cei doi.
Conform FMI, numai prin creşterea bazei de taxare - în Grecia peste jumătate din familii nu plătesc taxe pe venit - şi prin reducerea cheltuielilor pentru pensii se poate susţine un asemenea plan de relansare economică.
"În efortul de a creşte veniturile la buget, Grecia a luat calea creşterii taxelor deja mari - în loc să crească baza de taxare. Planul n-a funcţionat" a declarat Thomsen într-o postare separată pe blog.
"Altfel spus, Grecia nu îşi poate moderniza economia prin creşterea cheltuielilor pentru infrastructură şi programe sociale în timp ce peste jumătate din familii sunt scutite de taxe şi în momentul în care plăteşte pensii la nivelul celor europene" au scris cei doi oficiali.
Fondul susţine că recunoaşte constrângerile politice care apasă pe programul de bail-ouţ de 85 de miliarde al Greciei. Dar ei susţin că "deşi putem fi flexibili pe termen scurt în privinţa modului în care vom divide povara între greci şi europeni, soluţia trebuie adoptată de o manieră raţională".
Frustrarea FMI poate să implice faptul că nu va participa la cel de-al treilea program de salvare financiara - un obiectiv cheie al guvernelor zonei euro din Germania, Olanda şi Finlanda.
"Nivelul datoriei Greciei este nesustenabil şi nicio cantitate de reforme structurale nu îl va face sustenabil din nou fără un plan de uşurare a datoriei. În mod similar, niciun plan de uşurare a datoriei nu va permite Greciei să se întoarcă la un nivel de creştere robustă fără reforme" au declarat cei doi seniori de la FMI.
Jeroen Dijsselbloem, şeful grupului de miniştri de finanţe ai zonei euro, a declarat luna aceasta că nu crede posibilă implicarea Fondului în programe de salvare până anul viitor.
