Atac cu luare de ostatici face trei victime într-o biserică din Franţa

O nouă zi, un nou atentat. Europa, SUA şi mai nou Japonia sunt supuse unui val de atentate bizare, cu autori care, de obicei, sunt împuşcaţi de forţele de ordine. Motivele acţiunilor lor sunt neclare, deşi sunt puse pe seama islamismului radical. Deşi se presupune că acţionează independent, valul de atentate arată extrem de concertat. Singurul rezultat al acestor acţiuni, în afara şirului de victime, sunt puterile sporite acordate agenţiilor, care, însă, eşuează mai departe să oprească carnajul.
Incident cu luare de ostatici în biserica Saint-Etienne-du-Rouvray, din nordul Normandiei, 26 iulie 2016
Incident cu luare de ostatici în biserica Saint-Etienne-du-Rouvray, din nordul Normandiei, 26 iulie 2016 (CHARLY TRIBALLEAU/AFP/Getty Images)

Cel puţin trei persoane au fost ucise în timpul unui atac comis de doi bărbaţi înarmaţi cu cuţite, care au luat ostatici mai multe persoane într-o biserică din nordul Franţei.

Conform poliţiei, între patru şi şase persoane au fost capturate în biserica Saint-Étienne-du-Rouvray din nordul Normandiei, marţi, înainte ca forţele de securitate să intervină pentru a pune capăt luării de ostatici.

Cei doi atacatori au fost împuşcaţi de poliţie.

Printre ostatici s-a numărat şi un preot, care a fost omorât de agresori. Un al doilea ostatic se afla în condiţie gravă, conform declaraţiei ministrului de Interne.

Identitatea atacatorilor este încă neclară.

Incidentul face parte dintr-o serie de atacuri care mătură Europa de Vest şi care sunt atribuite, uneori fără dovezi clare, islamiştilor.

Este însă neclar ce a determinat atacatorii despre care se presupune că acţionează independent, să înceapă un val concertat de atacuri în diferite ţări.

Mai bizar, la sfârşitul săptămânii, un fost membru al Congresului american a atras atenţia că atât atacul de la Nisa cât şi cel de la München au fost fotografiate de aproape de către un fotograf israelian, care a postat poze pe Twitter, ulterior şterse. Însă arhivele de pe internet atestă acuzaţiile americancei.

Teoria a aruncat în aer în picioare grupurile conspiraţioniste, dat fiind că probabilitatea ca aceeaşi persoană să se găsească la locul faptei în două atentate comise la sute de kilometri distanţă este extrem de mică şi suspectă.

Săptămâna trecută, Parlamentul francez a extins starea de urgenţă pentru încă şase luni, din cauza atacurilor de pe teritoriul Franţei.

Cu toate acestea guvernul francez este criticat vehement atât pentru că - în ciuda puterilor extinse acordate serviciilor după atentatul Charlie Hebdo (de altfel extrem de controversat) - nu este capabil să ţină situaţia sub control, în cazul în care atentatele sunt ceea ce par.

Numeroşi critici mai acuză guvernul francez că, la adăpostul stării de urgenţă, care interzice demonstraţiile, a avansat în Parlament o controversată legislaţie a muncii, în ciuda unei masive opoziţii din partea populaţiei şi sindicatelor.

Premierul Manuel Valls a avertizat că vor urma mai multe atacuri armate din partea grupărilor teroriste Takfiri, deşi este neclar ce anume a declanşat ultimul val de atentate asupra Europei.